Vertijul este o formă de amețeală care apare și dispare pentru o durată de timp nedefinită, putând persista mai multe ore sau zile. Este inconfortabil și poate cauza probleme în rutina zilnică, însă cu ajutorul diverselor tehnici și manevre, simptomele asociate pot fi ținute sub control.
Principalele simptome ale vertijului
Vertijul poate fi definit drept o senzație de pierdere a echilibrului, fiind mai degrabă un simptom și nu o afecțiune în sine; fie ajungeți să simțiți că vă învârtiți, fie că lumea din jur se învârtește. Alături de amețeală mai pot apărea greață, vărsături, dureri de cap, vedere dublă sau ritm cardiac rapid, senzație de plenitudine în ureche, dar și mișcări anormale ale ochilor (nistagmus – de obicei în lateral), transpirații, țiuit în urechi (tinitus) sau pierderea auzului.
Această problemă de sănătate este declanșată de obicei de o schimbare în poziția capului. Persoanele care prezintă vertij descriu senzație de: învârtire, înclinare, legănare, dezechilibru, tragere într-o anumită direcție.
Simptomele pot să dureze de la câteva minute până la câteva ore și pot apărea și dispărea.
Cauze pentru vertij
Cel mai adesea vertijul este cauzat de o problemă cu urechea internă. Iată mai exact despre ce poate fi vorba:
- Vertij paroxistic pozițional benign – acesta apare când mici particule de calciu (canaliți) sunt dislocate din locul normal și se colectează în urechea internă. Apoi, urechea internă transmite semnale către creier cu privire la mișcările pe care le face corpul și capul, mișcări care au legătură cu gravitația și ajută la menținerea echilibrului. Acest vertij de obicei nu are o cauză clară și poate fi asociat înaintării în vârstă.
- Migrene – dureri de cap extrem de puternice
- Boala Meniere – aceasta este o tulburare la nivelul urechii interne considerată a avea la bază o acumulare de lichid și schimbarea presiunii din ureche. Poate cauza episoade de vertij alături de tinitus și chiar pierderea auzului.
- Labirintită – apare când o infecție cauzează inflamația labirintului din urechea internă, unde se află nervul vestibulocohlear, care transmite informații creierului despre mișcarea, poziția capului și despre sunet. Alte simptome experimentate vor fi pierderea auzului, tinitus, dureri de cap, durere de ureche și schimbări la nivelul vederii.
- Nevrită vestibulară – apare în urma unei infecții, diferența față de labirintită fiind faptul că nu este afectat auzul. Alte simptome care apar în acest caz sunt vederea încețoșată, greața puternică sau senzația de dezechilibru.
- Coleastom – aglomerare anormală de celule de piele care apar în urechea internă, de obicei în urma unei infecții repetate. Poate afecta structurile osoase ale urechii, conducând la amețeală și pierderea auzului.
Cauze mai rare pentru vertij sunt:
- Accidentări la nivelul capului sau gâtului;
- probleme cerebrale (tumoare sau accident vascular cerebral);
- anumite medicamente care cauzează probleme la nivelul urechii;
- migrene;
- intervenție chirurgicală la nivelul urechii;
- fistulă perilimfatică (lichidul din urechea internă curge în urechea medie);
- otoscleroză (o problemă cu dezvoltarea unui os din urechea internă conduce la pierderea auzului);
- sifilis;
- ataxie;
- zona zoster;
- atac ischemic tranzitoriu sau accident vascular cerebral;
- neurinom acustic (o excrescență benignă în nervul vestibulocohlear);
- scleroză multiplă.
Un studiu din 2010 a relevat că mai mult de jumătate dintre gravide experimentează amețeală în primele 2 trimestre de sarcină, în vreme ce o treime experimentează acest simptom în al treilea trimestru. Autorii au constatat că este vorba despre schimbările hormonale care provoacă schimbări la nivelul urechii interne, însă problemele de echilibru se pot datora și modificărilor ce survin în greutate și postură pe care le aduce sarcina.
Tratament pentru vertij
Tratamentul pentru această problemă de sănătate depinde de cauza sa. În multe situații dispare fără vreun tratament deoarece creierul este capabil să se adapteze (cel puțin parțial), la modificări ale urechii interne, bazându-se pe alte mecanisme pentru menținerea echilibrului.
Pentru unele persoane tratamentul poate include:
- Reeducare vestibulară – un tip de fizioterapie menit să ajute la fortifierea sistemului vestibular (acest sistem transmite semnale creierului cu privire la mișcările capului și corpului asociate gravitației). Este recomandată pentru episoade recurente de vertij și ajută la antrenarea celorlalte simțuri pentru a compensa problemele asociate vertijului.
- Manevre de repoziționare canalită (cunoscute drept manevra Epley) – recomandările emise de Academia Americană de Neurologie vizează anumite mișcări ale capului și corpului pentru vertijul paroxistic pozițional benign. Acestea se fac pentru a mișca depozitele de calciu din canal în urechea internă pentru a fi absorbite de corp. Există posibilitatea să experimentați simptome de vertij în timpul procedurii deoarece canaliții se mișcă. Medicul sau fizioterapeutul vor direcționa întregul proces pentru a se asigura că mișcările sunt sigure și eficiente.
- Medicație – uneori medicul neurolog poate prescrie medicamente în scopul ameliorării simptomelor precum greață sau rău de mișcare asociate vertijului, ce pot include proclorperazină și unele antihistaminice sau blocante ale canalelor de calciu, beta-blocante și antidepresive triciclice. Dacă această problemă de sănătate apare în urma unei infecții, antibioticele sau steroizii pot reduce inflamația și vor vindeca infecția. În cazul bolii Meniere, diureticele ajută la reducerea presiunii ce apare în urma acumulării de lichid.
- Intervenție chirurgicală – dacă vertijul apare în urma unei probleme de sănătate, precum tumoare sau accidentare la nivelul creierului sau gâtului, tratamentul chirurgical poate ameliora simptomele.
Iată câteva recomandări simple de care este bine să țineți cont pentru a ține sub control simptomele asociate vertijului:
- Dormiți cu capul ușor ridicat folosindu-vă de două sau mai multe perne.
- Ridicați-vă ușor din pat și stați pe marginea patului aproximativ 1 minut înainte de a vă ridica în picioare.
- Evitați să vă aplecați sau să vă întindeți gâtul.
- Mișcați-vă capul lent în timpul activităților zilnice.
- Așezați-vă când vă simțiți amețiți.
- Aprindeți luminile dacă vă treziți în timpul nopții.
- Încercați să apelați la metode de relaxare, deoarece anxietatea agravează vertijul.
