Pneumonia interstițială la copii este un termen general folosit pentru un grup de boli pulmonare rare, care afectează, în principal, copiii și adolescenții. Simptomele se manifestă prin tuse cronică și dificultăți de respirație ca urmare a deteriorării țesuturilor ce înconjoară alveolele pulmonare și tuburile bronșice. Astfel, este diminuată funcția pulmonară, redus nivelul de oxigen din sânge și perturbat, per ansamblu, întregul proces de respirație. Cercetătorii au început să studieze pneumonia interstițială la copii în ultimul deceniu, ceea ce face ca, în prezent, să nu fie disponibile statistici reprezentative. În situații excepționale, această boală poate apărea și la adulți, dar cauzele pot fi total diferite de ale copiilor. Fiecare formă de pneumonie interstițială poate diferi din punct de vedere al modului în care se manifestă și a felului în care trebuie tratată. Astfel, obținerea unui diagnostic corect este vitală pentru îmbunătățirea stării de sănătate.
Tipuri de pneumonie interstițială la copii
Termenul de pneumonie interstițială se referă la un grup de boli pulmonare rare, care pot afecta bebelușii, copiii și adolescenții. Unele dintre acestea sunt mai frecvente la anumite vârste și le vom preciza în cele ce urmează.
Cele mai întâlnite tipuri de boli pulmonare în copilărie:
• mutaţii disfuncţionale surfactante;
• tulburări de dezvoltare (precum displazia capilară alveolară);
• anomalii în ceea ce privește creșterea pulmonară;
• hiperplazie neuroendocrină a copilăriei;
• glicogenoză interstițială pulmonară.
Copiii cu vârste de peste 2 ani și adolescenții se îmbolnăvesc mai adesea de:
• pneumonie interstițială nespecifică;
• pneumonie interstiţială idiopatică;
• pneumonie criptogenică în organizare;
• pneumonie interstițială acută;
• pneumonie interstiţială descuamativă;
• pneumonie interstiţială limfocitară.
Aceste tipuri de boli pot afecta una sau mai multe părți ale plămânilor, și anume: alveolele pulmonare (unitatea structurală și funcțională a plămânilor), tuburile bronșice (căile respiratorii) și capilarele (vasele mici de sânge din sistemul circulator).
Cauze pentru pneumonia interstițială la copii
Până în prezent, n-au fost descoperite cauzele care duc la apariția pneumoniei interstițiale la copii. Dintre factorii de risc pot fi menționați: moștenirea genetică, sistemul imunitar precar, expunerea la diverse substanțe dăunătoare plămânilor (chimice, mucegai), existența unei boli autoimune, efectuarea unor tratamente pentru cancer (chimioterapia, radioterapia), realizarea unor transplanturi, etc. Se pare că riscul de deces este mai mare în cazul copiilor cu hipertensiune arterială sau pulmonară și tulburări de creștere.
Pneumonia interstițială la copii: simptome
Pneumonia interstițială la copii are multe simptome, deoarece se manifestă în numeroase forme. Cele mai importante includ:
• tahipnee – accelerare a ritmului de respirație;
• dificultăți de respirație și chiar apariția sindromului de detresă respiratorie;
• hipoxemie – scădere a presiunii și a cantității de oxigen din sângele arterial;
• tuse și dureri în piept;
• dispnee – greutate în respirație, în special în timpul exercițiilor fizice (în cazul copiilor mai mari) și a meselor (în ceea ce privește sugarii);
• creștere dificilă în greutate și diminuare a masei musculare;
• respiraţie şuierătoare;
• sunete anormale la nivelul cutiei toracice;
• pneumonie recurentă, bronșită sau bronșiolită.
Dacă observi oricare dintre simptomele enumerate anterior la copilul tău, programează-l imediat la o consultație de specialitate.
Diagnosticul de pneumonie interstițială la copii
În general, doctorii pun diagnosticul de pneumonie interstițială copiilor după ce au exclus posibilitatea existenței altor boli. Dificultatea stabilirii unui diagnostic ferm este din cauză că există multe tipuri de afecțiuni cu simptome relativ similare, iar boala coexistă cu alte probleme.
De cele mai multe ori, istoricul medical îl poate ajuta pe specialist să concluzioneze că este vorba despre pneumonie interstițială în special dacă copilul tău se confruntă des cu dificultăți respiratorii severe, a avut infecții pulmonare, s-a născut cu probleme la plămâni, a fost expus unor factori care pot cauza anomalii în funcționarea plămânilor (mucegai, substanțe chimice), a făcut sau încă face radioterapie sau chimioterapie, are boli autoimune, ș.a. Totodată, doctorul te va întreba despre existența altor membri ai familiei cu probleme pulmonare, ca să excludă factorul ereditar sau dimpotrivă. Nu în ultimul rând, medicul poate recomanda efectuarea unei radiografii toracice, a unei tomografii computerizate de înaltă rezoluție, a unor teste diverse pentru a elimina posibilitatea altor afecțiuni (precum astmul, fibroza chistică, bolile cardiace), a unor analize de sânge și chiar a unei biopsii pulmonare.
Pneumonia interstițială la copii: tratament
Abordările actuale în ceea ce privește pneumonia interstițială la copii cuprind diferite tratamente pentru îmbunătățirea calității vieții, medicamentație și, în situații grave, transplant pulmonar.
Din categoria tratamentelelor pentru îmbunătățirea calității vieții fac parte: terapia cu oxigen (pentru nivelul scăzut de oxigen din sânge), medicamentele bronhodilatatoare (relaxează mușchii din jurul căilor respiratorii), dispozitivele pentru facilitarea respirației, suplimentele alimentare (pentru dezvoltarea fizică), etc.
Medicamentația cuprinde corticosteroizi (pentru reducerea inflamației pulmonare) și pastile antimicrobiene (pentru tratarea infecției pulmonare).
Transplantul pulmonar poate fi o opțiune pentru copiii cu pneumonie interstițială severă acolo unde alte tratamente au eșuat. În prezent, această opțiune constituie cea mai bună variantă pentru copiii cu risc ridicat de deces, precum displazia capilară alveolară și anumite mutații de disfuncție a surfactantului.
Prevenție pentru pneumonia interstițială la copii
Din păcate, în prezent, majoritatea tipurilor de boli pulmonare la copii nu pot fi prevenite. În calitate de părinte, trebuie să ai grijă la factorii de risc și la simptome astfel încât să obții un diagnostic cât mai timpuriu. Totuși, ajută următoarele:
• spălarea mâinilor cât mai des;
• a nu se intra în contact cu persoane bolnave, chiar dacă este vorba despre o banală răceală;
• vaccinarea împotriva gripei sezoniere;
• evitarea expunerii la poluare, fum de țigară și alte substanțe care irită plămânii.
