Pentru a putea combate cu succes simptomele, dar mai ales cauzele alergiilor, este nevoie de un diagnostic precis și de un tratament adecvat. Există mai multe metode prin care se pot trata alergiile, însă există o singură metodă descoperită până în prezent, care influențează în mod real evoluția și progresia afecțiunilor alergice: imunoterapia alergenică.
Imunoterapia alergenică – un tratament de durată, dar eficient
Atunci când vorbim despre tratamentul împotriva alergiilor, cel mai îndemână este ca pacientul să prevină expunerea la alergeni. Există însă situații în care acest lucru nu este posibil și e nevoie de tratament medicamentos. Alergiile nu se vindecă, dar pot fi ținute sub control cu ajutorul medicamentelor. Medicii vor recomanda antihistaminice, imunomodulatori sau cortizol.
Singurul tratament care are efect asupra cauzelor și care încetinește evoluția alergiilor este, așa cum e menționat și anterior, imunoterapia alergenică. Prin expunerea controlată la alergen, organismul este învățat să reacționeze. Practic, se acționează la nivel imunologic, creând toleranță la alergenul în cauză.
În cadrul acestei metode, se administrează treptat o cantitate tot mai mare de extract alergenic, până în punctul în care simptomele prezentate de pacient sunt menținute la un nivel optim, la expunerea la alergen. Pentru ca sistemul imunitar să învețe să reacționeze la alergen și să-l tolereze, este nevoie de o perioadă de tratament constant de trei până la cinci ani.
Cum se administrează imunoterapia alergenică
Există două metode recomandate:
- imunoterapia subcutanată – extractul alergenic este administrat sub forma unor injecții în partea superioară a brațului, la intervale de timp egale și doar în cabinetul medicului;
- imunoterapia sublinguală – se folosește mai ales la copii, pentru că este mai ușor de administrat. Extractul alergenic se administrează sublingual sub formă de tablete sau de picături care se păstrează între două și cinci minute, fără a fi înghiț Această metodă se folosește zilnic sau de trei ori pe săptămână.
Indiferent care dintre cele două metode va fi aleasă, doza va fi crescută gradual. Se începe cu o concentrație mică, care crește până se ajunge la doza de întreținere.
Patologiile în care imunoterapia este eficientă sunt următoarele:
- anumite forme de astm bronșic;
- reacții alergice la veninul insectelor;
- rino-conjunctivita alergică – cea mai frecventă reacție la praf și diverse polenuri.
Alergia la polenuri
Copiii și tinerii sunt predispuși să devină alergici la diferitele tipuri de polenuri existente. Afecțiunea se manifestă prin diverse simptome ale rino-conjunctivitei, precum nas înfundat, secreții nazale apoase, mâncărimi puternice în zona nasului, lăcrimare abundentă, ochi înroșiți. În cazuri rare, apar însă și manifestări caracteristice astmului bronșic: șuierat la nivelul pieptului, tuse seacă iritativă sau senzație de constricție în zona toracică.
Sezoanele polenului se întind în România din februarie și până în octombrie. Acestea depind de tipul de vegetație specific fiecărei zone, de climă, de factorii meteo. La noi în țară există trei sezoane:
- februarie – aprilie: polenul provenit de la arbori și arbuști (mesteacăn, arin, stejar, alun);
- aprilie – iunie: polenul provenit de la plante din familie gramineelor(de culturăși sălbatice): grâu, orz, ovăz, secară, iarba de gazon, vițelar, golomăț, firuță, păiuș roșu;
- iulie – septembrie (chiar și început de octombrie): polen de la anumite plante sălbatice (măcriș, urzică, pătlagină, ambrozie).
Polenul de ambrozie
În funcție de zona din țară în care crește, ambrozia mai e numită popular: iarba pârloagelor, iarbă de paragină sau floarea pustei. Este cea mai alergenică plantă din România din cauza răspândirii în majoritatea zonelor țării (doar la munte și pe dealurile înalte nu este prezentă).
Ambrozia crește spontan, mai ales pe marginea râurilor, a lacurilor, la marginea drumurilor și a pădurilor, de-a lungul căilor ferate, în parcurile prost îngrijite, pe șantiere, în culturile de cereale, pe lângă dărâmături și în grădini abandonate.
Vântul răspândește grăunciorii de polen, astfel realizându-se polenizarea. Ajunsă la maturitate, o plantă eliberează câteva miliarde de grăunciori de polen. Unei persoane sensibile la polen îi sunt suficienți unul, doi grăunciori pentru a i se declanșa alergia.
Cum apare alergia?
De regulă, apare după o expunere mai mare de trei ani la polenul de ambrozie. Așadar, primele simptome pot apărea la copii după vârsta de patru ani. În cazuri rare alergia se manifestă înainte de împlinirea vârstei de un an. Ambrozia produce rinită alergică, afecțiune care e cunoscută și ca „febra fânului”.
Așadar, dacă locuiești într-o zonă în care știi că ambrozia este prezentă și ai simptomele rinitei alergice, e posibil să fii alergic. Manifestările sunt similare altor tipuri de polenuri: strănut, cefalee, rinoree, nas înfundat, senzație de mâncărime la nivelul gâtului.
Dincolo de tusea seacă și respirația șuierătoare, menționate și anterior ca manifestări ale astmului, poate apărea și șocul anafilactic, cea mai severă reacție alergică. Poate surveni inclusiv decesul, prin colaps vascular și obstrucția căilor aeriene.
Există cifre care arată că peste 5% din populația activă a României (9 milioane de persoane) este alergică la ambrozie. La cei mai mulți dintre pacienții avuți în evidență, alergia se manifestă prin rino-conjunctivită. Specialiștii compară morbiditatea în cazul alergiei la ambrozie cu cea a diabetului zaharat.
Diagnosticul de alergie la ambrozie se pune după un test cutanat (Prick) sau în urma unui test alergologic serologic – ambrosia elatior.
Tratament
Medicul specialist va indica atât tratament medicamentos (antihistaminice) și va recomanda imunoterapia alergenică (administrată subcutanat sau sublingual). Imunoterapia poate stopa evoluția bolii, întrucât interferează cu mecanismele imunologice patologice. Această metodă e utilă pentru toate categoriile de vârstă în cazul alergiei la ambrozie – ține sub control simptomele și previne apariția astmului. De asemenea, dacă astmul este deja prezent, controlează cu succes simptomele și reduce semnificativ crizele astmatice.
