Beneficiile alimentației alcaline

alimentatie alcalina

Subiectul alimentației sănătoase este intens discutat în ultimii ani, atât în cabinetele de nutriție, cât și în mass-media. „Ce să mâncăm? când să mâncăm? cum să mâncăm ca să fim cât mai sănătoși?”, sunt întrebări care sunt adresate tot mai des. În acest articol ne propunem să vedem cât de sănătoasă este, de fapt, alimentația alcalină și care sunt beneficiile ei.

Ce este alimentația alcalină?

Pentru început este important de spus că în funcție de pH-ul pe care îl au, alimentele sunt alcaline sau acide, iar în funcție de alimentație, pH-ul (simplu spus pH-ul măsoară alcalinitatea sau aciditatea, pe o scară de 0 la 14, unde 7 e valoarea pH-ului neutru; de la 0 la 6,9 sunt valori acide, iar de 7.1 la 14 sunt valori alcaline) crește sau scade.

Auzim frecvent că alcalin înseamnă „bun”, iar acid înseamnă „rău”. Dar care sunt alimentele alcaline și care sunt cele acide?

Alimente alcaline: banana, avocado, lămâia, mango, para, pepenele verde, ridichea, castravetele, roșia, varza, conopida, ceapa, broccoli, fasolea, ardeiul, varza, ghimbirul, portocala, nucile, conopida,  macul, uleiul de in, uleiul de măsline, busuiocul, laptele de soia, ceaiul verde, oțetul de mere, semințele de dovleac etc.

Alimente acide: carnea (de pui, de vită, de porc, fructele de mare, tonul etc.), ouăle, lactatele, cerealele, mandarina, zmeura, afinele, cireșele, ananasul, căpșunile, papaya, mandarina, caisa etc.

Beneficiile alimentației alcaline

Cei care susțin alimentația alcalină consideră că reducerea consumului de alimente acide scade riscul dezvoltării infecțiilor și duce la îmbunătățirea sănătății. Prin urmare, o dietă alcalină ar fi de preferat, întrucât ridică nivelul de energie și restabilește echilibrul pH-ului. De asemenea, după cum se poate observa din enumerările de mai sus, dieta alcalină e mai sănătoasă pentru că e bazată pe fructe, legume, semințe.

Există o serie de beneficii care au fost confirmate de studiile specialiștilor:

  • dieta alcalină se bazează mult pe legume și pe fructe (adică un conținut redus de calorii și grăsimi), ceea ce îmbunătățește raportul potasiu/sodiu din organism, aspect benefic pentru sănătatea oaselor, menținerea masei musculare, diminuarea riscurilor de boli cardiovasculare;
  • celor care aleg să urmeze o alimentație preponderent alcalină le poate crește pH-ul urinei prin lipsa proteinelor din meniul zilnic, ceea ce ajută rinichii;
  • un astfel de regim alimentar determină secreția de hormoni de creștere, ceea scade de riscurile de afecțiuni cardiace;
  • dieta alcalină crește nivelul de magneziu de la nivelul celulelor, ceea ce este necesar pentru funcționarea corectă a mai multor sisteme enzimatice (trebuie amintit și că magneziul este cel care activează vitamina D în organism);
  • alcalinitatea servește și în chimioterapie prin faptul că pH-ul crescut poate îmbunătăți eficacitatea tratamentelor medicamentoase;
  • dieta alcalină ajută și în procesul de slăbire, grație consumului scăzut de calorii pe care îl presupune. De menționat este însă faptul că slăbirea se produce lent într-un astfel de regim. Totuși, efortul merită pentru că, mergând pe aceeași linie a consumului de alimente preponderent alcaline și efectele vor fi de durată.

Mai există și alte beneficii ale dietei alcaline, care se află momentan la stadiul de teorie:

  • se presupune că prin creșterea nivelului pH-ului urinei și al salivei (modificări pe care le produce dieta alcalină) scade riscul de cancer;
  • o altă teorie susține că alimentația alcalină reduce atât riscul de osteoporoză, cât și durerile din zona lombară.

De asemenea, oamenii de știință au ajuns la concluzia că există o doză de adevăr în ideea că dieta alcalină reduce morbiditatea și mortalitatea dată de bolile cronice. Totuși, e nevoie de studii suplimentare pentru a trage niște concluzii precise.

Adaugă un comentariu

START TYPING AND PRESS ENTER TO SEARCH