Dieta disociată se bazează pe principiul că un consum de alimente alcaline (fructe, legume, cereale) alături de alimente acide (ouă, brânză, carne) poate crea un dezechilibru la nivelul enzimelor digestive și metabolice din corp, ceea ce conduce în final la creștere în greutate.
Ce este dieta disociată?
Dieta disociată contravine tuturor informațiilor despre nutriție cunoscute de câteva decenii, bazându-se pe consumul unor anumite grupe alimentare la o masă. Aceasta pornește de la teoria că alimentele acide și alcaline consumate împreună încetinesc digestia, dezechilibrează metabolismul și conduc la îngrășare (sistemul digestiv ajunge suprasolicitat, încercând să creeze condițiile perfecte pentru alimentele acide și alcaline în același timp). Practic, este descurajat consumul de mese care includ toate grupele alimentare, alimentele fiind combinate în baza proprietăților lor digestive.
Experții în nutriție sunt de părere că nu există vreun fundament științific care să arate că alimentele alcaline și cele acide nu pot fi digerate împreună. Mai mult decât atât, aceștia consideră că prin consumul unei singure grupe alimentare într-un moment și limitarea aportului de proteine și grăsimi, crește riscul de deficiențe nutriționale.
Cum funcționează dieta disociată
Dieta disociată se concentrează în principal pe consumul de proteine, care formează acizi, respectiv pe consumul de carbohidrați, care formează baze; de asemenea, există și alimentele neutre care pot fi combinate cu proteine, respectiv cu carbohidrați. Prin evitarea combinării acestor două grupe alimentare, sistemul digestiv ar trebui să funcționeze la performanță de top, maximizând absorbția nutrienților, astfel încât să puteți consuma porții mai mici. Este încurajat consumul de fructe, legume, cereale integrale, lactate și proteine animale, fiind limitate amidonurile și grăsimea și excluse total alimentele de tip „junk food”. Deoarece fructele nu se combină bine cu alte grupe alimentare, trebuie consumate separat, în mod ideal dimineața sau la gustarea de după-amiază. De asemenea, trebuie evitată alăturarea nucilor cu alte alimente și amestecul mai multor tipuri de carbohidrați sau amestecul de carbohidrați cu grăsime.
O regulă dificil de urmat în cadrul acestui regim alimentar constă în faptul că proteinele și carbohidrații nu pot fi consumate timp de 4-5 ore consecutiv, până când digestia este completă. Din acest motiv, multe persoane ajung să consume alimente dintr-o singură grupă alimentară pe durata întregii zile. Majoritatea adepților acestei diete nu combină surse de proteine cu surse de carbohidrați (de exemplu, fructe și legume sau carne și lactate). În principiu, fiecare grupă trebuie consumată separat, pentru ca organismul să se poată concentra pe digestia tipului respectiv de aliment. În acest sens, regula poate îmbrăca următoarele variante:
- O singură grupă alimentară este consumată la o masă.
- O singură grupă alimentară este consumată într-o anumită zi.
- O singură grupă alimentară este consumată într-o anumită parte din zi.
Este esențial să se elimine zahărul și să se înlocuiască cu îndulcitori naturali; și alcoolul sau băuturile carbogazoase trebuie excluse din alimentație, precum și carbohidrații rafinați, alimentele intens procesate, mezelurile. Legumele și leguminoasele pot fi consumate împreună, însă nu legume cu fructe.
Alimente permise:
- Fructe acide: lămâi, mandarine, portocale, grapefruit, rodii, ananas, roșii.
- Fructe semi-acide: caise, cireșe, căpșuni, smochine, kiwi, mere, piersici, pere, pepene roșu, struguri, mango, nectarine, papaya, prune, fructe de pădure.
- Fructe dulci: banane, nuci de cocos, curmale, fructe uscate, stafide.
- Grăsimi: măsline, avocado, fistic, susan, ulei de măsline, unt, semințe de in, ulei de rapiță.
- Cereale, orez, grâu, porumb și derivate (fulgi de porumb, făină, paste, popcorn, mămăligă, pâine).
- Legume fără amidon: sparanghel, anghinare, vinete, fasole uscată, fasole verde, linte, castraveți, ardei gras, ridichi, sfeclă roșie, soia, morcovi, usturoi, ceapă, pătrunjel, păstârnac, ciuperci, dovlecei, țelină.
- Legume cu conținut ridicat de amidon: castane, cartofi dulci, cartofi, morcovi, mazăre, dovleac.
- Legume verzi: țelină, broccoli, conopidă, ciuperci, spanac, salată, varză.
- Carbohidrați: pâine, paste, cereale, cartofi.
- Proteine animale: carne, pește, ouă, lactate.
- Proteine vegetale: leguminoase, nuci și semințe, arahide, soia și produse din soia, tofu.
Exemplu de meniu pentru dieta disociată
Ziua 1 – Mic dejun: cereale musli cu lapte și ceai verde; Gustare: un fruct; Prânz: tăiței din legume julienne, iaurt sau ceai; Gustare: un fruct; Cină: salată verde cu pește alb copt, ceai.
Ziua 2 – Mic dejun: pâine cu ulei de măsline, cafea sau ceai; Gustare: un fruct; Prânz: pui copt cu legume, iaurt; Gustare: iaurt, ceai; Cină: omletă cu legume, ceai.
Ziua 3 – Mic dejun: cârnați, ceai verde; Gustare: un fruct; Prânz: salată de legume, iaurt, ceai; Gustare: un fruct; Cină: legume la aburi julienne, omletă franțuzească cu creveți, ceai.
Ziua 4 – Mic dejun: cereale și iaurt, ceai roșu; Gustare: un fruct; Prânz: tocană de curcan, ceai; Gustare: un fruct; Cină: scoici înăbușite, salată de legume verzi, iaurt.
Ziua 5 – Mic dejun: brânză degresată, iaurt, ceai; Gustare: un fruct; Prânz: macaroane și ciuperci, iaurt; Gustare: un fruct; Cină: somon și sparanghel la grătar, ceai.
Ziua 6 – Mic dejun: pâine prăjită cu ulei, iaurt, ceai; Gustare: un fruct; Prânz: vițel la grătar, legume coapte, ceai; Gustare: un fruct; Cină: legume sote, omletă cu sparanghel, ceai.
Ziua 7 – Mic dejun: cereale musli cu iaurt, ceai; Gustare: un fruct; Prânz: tocană de curcan și legume, iaurt; Gustare: un fruct; Cină: supă de legume, pește la abur, ceai.
Whiskey-ul și ginul sunt considerate băuturi neutre, așa că pot fi consumate alături de orice alimente. Vinul roșu și vinul alb trebuie consumate cu o masă acidă, iar berea cu o masă alcalină.
Avantaje și dezavantaje ale dietei disociate
Avantajul principal al dietei disociate este că acționează rapid; efectele sale variază însă în funcție de organism, ajutând în medie la pierderea unui număr cuprins între 2-3 kg. Specialiștii consideră că slăbirea are loc din cauza scăderii numărului de calorii, nu din cauza sistemului digestiv care funcționează perfect dintr-odată.
Este eficientă pe termen scurt, dar pe termen lung, când se revine la alimentația normală, sunt extrem de ușor de recuperat kilogramele pierdute sau chiar de acumulat altele în plus. Un alt dezavantaj al acesteia este că poate obosi corpul rapid și poate cauza pierderea unei cantități mai mare de mușchi decât de grăsime.
De asemenea, pentru că nu se concentrează pe densitate nutritivă sau pe diversitate, se ajunge în mod inevitabil la omiterea unor nutrienți importanți care nu sunt consumați în ziua respectivă. Atunci când se consumă doar fructe, glicemia crește uneori prea brusc, afectând controlul insulinei; crește apetitul și apare senzația de foame pronunțată.
În final, trebuie subliniat faptul că gravidele sau femeile care alăptează și persoanele care suferă de boli cronice nu ar trebui să țină o astfel de dietă fără acordul medicului.
