Probioticele și prebioticele sunt folosite intens în prezent, în special pentru tratamentul și prevenirea diverselor afecțiuni gastrointestinale. Probioticele sunt bacterii benefice pentru tranzitul intestinal, în vreme ce prebioticele reprezintă hrana acestor bacterii.
Ce sunt probioticele și prebioticele?
Toate organismele multicelulare sunt acoperite cu o gamă largă de microorganisme sau microbi. Aceștia sunt niște organisme microscopice, precum bacterii, virusuri și fungi care trăiesc pe piele, în lichidele corporale și în tractul digestiv în diferite cantități și concentrații. Din momentul în care ne naștem venim în contact cu un număr nelimitat de microorganisme, ajungând ca numărul lor să îl depășească pe cel al celulelor din corp. Această colecție de microorganisme, unică pentru fiecare persoană, se numește microbiom.
Trăim în simbioză cu aceste microorganisme – le oferim un loc să trăiască și hrană și în schimb ele produc anumite vitamine și acizi grași de lanț scurt, influențează dezvoltarea bacteriilor nocive, modifică sistemul imunitar și îmbunătățesc starea de sănătate. Există însă situații în care microbii dăunători surclasează microbiomul. În aceste cazuri intervin probioticele și prebioticele, care pot deveni instrumente pentru a modifica echilibrul microbomului și a crea un sistem care funcționează în beneficiul nostru..
Un consum echilibrat de probiotice și prebiotice asigură menținerea sănătății florei intestinale, însă fiecare din ele joacă un rol diferit:
- Probioticele – bacterii vii care se găsesc în anumite alimente sau suplimente alimentare, ce pot oferi o serie de beneficii pentru sănătate
- Prebioticele – acestea provin din anumite tipuri de carbohidrați (majoritatea fibre), care nu pot fi digerați de oameni. Bacteriile benefice din intestine consumă aceste fibre
Prebioticele sunt fibre vegetale specializate, ce susțin o digestie bună și funcția imunitară, incluzând fructooligozaharidele (precum inulina) și galactooligozaharidele. Acestea acționează ca „fertilizatori” care stimulează creșterea de bacterii sănătoase la nivel intestinal.
Se găsesc în multe fructe și legume, în special în cele care conțin carbohidrați complecși (fibre și amidonuri rezistente); aceștia nu pot fi digerați de corp, prin urmare trec prin sistemul digestiv pentru a deveni hrană pentru bacterii și alți microbi. Se găsesc atât în compoziția unor alimente, cât și în diverse suplimente. Iată câteva alimente bogate în fibre prebiotice: leguminoase, mazăre și fasole, ovăz și cereale integrale, banane, fructe de pădure, cartofi fierți, sparanghel, frunze de păpădie, usturoi, praz, ceapă, măr cu coajă.
Probioticele diferă prin faptul că conțin organisme vii, de obicei anumite tulpini de bacterii care se adaugă direct la populația de microbi sănătoși de la nivelul tractului digestiv.
Cel mai comun aliment ce conține probiotice este iaurtul, fabricat prin fermentarea laptelui cu diferite bacterii (tulpinile Lactobacillus și Bifidobacterium sunt cele mai frecvent întâlnite; Lactobacillus este util persoanelor cu intoleranță la lactoză, iar Bifidobacterium este util în sindromul de colon iritabil, prevenind constipația și reducând concentrația de enzime cancerigene), lăsate apoi în produsul final.
Alte surse alimentare de probiotice sunt kefirul, varza murată (și alte produse asociate), anumite tipuri de murături (nepasteurizate – prin pasteurizare sunt distruse bacteriile). Probioticele se găsesc și sub formă de suplimente alimentare; o singură doza poate include o anumită tulpină sau o combinație de bacterii benefice. Specialistul este în măsură să recomande produsul potrivit fiecărei afecțiuni în parte.
Trebuie menționate și sinbioticele, deoarece conțin atât bacterii benefice, cât și o sursă de fibre prebiotice pentru a servi hrană bacteriilor. Câteva exemple de alimente sinbiotice sunt brânza, kefirul și varza murată.
Aceste microorganisme dispun de următoarele beneficii: protejează împotriva patogenilor, reglează răspunsul sistemului imunitar, fortifică țesutul peretelui intestinal, ajută la digestia alimentelor, produc vitamine (tiamină, riboflavină, vitamina B12 și vitamina K), îmbunătățesc gradul de absorbție al unor minerale, ameliorează simptomele asociate unor boli și tulburări digestie, ajută la controlul greutății și îmbunătățesc sănătatea inimii.
Beneficiile consumului de probiotice
- Sănătatea digestivă – multiple studii au demonstrat că probioticele pot îmbunătăți sănătatea digestivă pentru anumite persoane. Astfel, administrarea de probiotice odată cu antibioticele a redus diareea asociată antibioterapiei cu 60%. De asemenea, o analiză din anul 2014 a relevat că probioticele pot preveni enterocolita necrozantă în cazul bebelușilor prematuri.
- Sănătatea mentală – o cercetare din 2017 a descoperit că probioticele pot îmbunătăți simptomele de depresie; este posibil să aibă acest efect datorită legăturii dintre intestin și creier
- Sănătatea gastrointestinală – persoanele cu tulburări la nivelul stomacului și al intestinelor pot observa îmbunătățiri odată cu consumul de probiotice. De exemplu, o cercetare sistematică de trialuri ale unor persoane cu sindrom de colon iritabil a relevat că probioticele ajută la ameliorarea simptomelor asociate; nu se cunoaște însă tulpina de bacterii care este potrivită.
- Stare generală de sănătate – autorii unor cercetări de tip Cochrane au descoperit că probioticele pot scădea: necesitatea folosirii antibioticelor, absenteismul școlar cauzat de răceli la copii, incidența pneumoniei asistate mecanic, diabetul gestațional, infecțiile vaginale (candidoza), eczema
Beneficiile consumului de prebiotice
Majoritatea persoanelor beneficiază de prebiotice din alimentație, fără a apela la suplimente alimentare; prebioticele sunt ingrediente din unele alimente pe care corpul nu le poate digera, servind ca hrană pentru bacterii și alte organisme benefice din tractul digestiv. Beneficiile pe care le oferă acestea sunt similare celor oferite de probiotice, susținând o bună sănătate digestivă, mai puține probleme asociate administrării de antibiotice și altele, însă nu au fost desfășurate suficiente cercetări științifice în acest sens. Unele cercetări sugerează că prebioticele pot să:
- îmbunătățească gradul de absorbție al calciului;
- modifice viteza de procesare a carbohidraților de către corp;
- susțină dezvoltarea probiotică a bacteriilor, îmbunătățind metabolismul și digestia.
Administrarea probioticelor și prebioticelor – aspecte importante
Pentru majoritatea persoanelor consumul de probiotice este considerat sigur; persoanele care suferă de o boală cronică sau cele care au sistemul imunitar suprimat ar trebui să discute cu medicul înainte de a adăuga mai multe probiotice în alimentație. Pot fi achiziționate suplimente care conține prebiotice și probiotice, însă nu este necesar acest lucru dacă deja le consumați din alimente.
Există disponibile în comerț extrem de multe variante de suplimente. De exemplu, un tip de bacterie folosit frecvent este lactobacillus; există însă mai mult de 120 specii de lactobacillus și peste 10 dintre ele sunt folosite ca probiotice. În plus, există mai multe tipuri de alte bacterii, fiecare din ele cu o multitudine de specii, îngreunând procesul de alegere pentru pacient. Chiar și atunci când selectați un anumit tip de bacterie, cantitatea disponibilă în fiecare produs variază. Atunci când achiziționați un anumit probiotic, căutați afecțiunea pe care o tratează; este de preferat să discutați cu medicul în prealabil.
De reținut faptul că persoanele care suferă de boala Crohn pot să prezinte reacții adverse în urma administrării unui anumit probiotic. Persoanele preocupate cu privire la potențialele efecte adverse asociate ar trebui să discute cu un medic înainte de a crește semnificativ doza de probiotice. De asemenea, aportul de prebiotice trebuie crescut gradual deoarece modificări bruște în cantitatea de fibre consumate poate cauza balonare, durere și alte simptome digestive.
