Studii asupra dietei mediteraneene

dieta mediteraneană

Atunci când rostim cuvântul dietă”, de cele mai multe ori ne ducem cu gândul la calorii, la dorința de a pierde în greutate, la kilograme în plus etc. Numai că există multe cazuri în care este obligatoriu ca dieta să se transforme în stil de viață. Este vorba despre situațiile în care s-a instalat o boală, a fost depistată o afecțiune, a avut loc un infarct, ceea ce face ca totul să se schimbe, inclusiv alimentația. În cazul dietei mediteraneene, s-au realizat numeroase studii de-a lungul ultimilor ani, care au arătat în ce mod acest tip de alimentație este benefic, în funcție de diverse afecțiuni.

Dieta mediteraneeană

Numele de „mediteraneeană” vine de la zona în care, în anii ’60, oamenii aveau acest tip de alimentație (Grecia și Italia). Specialiștii au arătat că alimentele consumate i-a făcut mai sănătoși și mai puțin expuși bolilor față de populațiile altor zone (ex.: americanii). Dieta mediteraneeană se bazează mai ales pe consumul alimentelor vegetale; totuși, peștele și fructele de mare trebuie să fie incluse în meniu măcar două zile pe săptămână.

Specialiștii recomandă consumul alimentelor cât mai puțin procesate și le împart în patru categorii, în funcție de cât de des este bine să fie consumate:

  • consum frecvent: roșii, broccoli, spanac, ceapă, morcovi, castraveți, conopidă, cartofi, cartofi dulci, kale, fasole, mazăre, mere, banane, avocado, portocale, piersici, pepeni, căpșuni, pere, struguri, smochine, nuci, alune, arahide, semințe de floarea soarelui, semințe de dovleac, nuci de macadamia, năut, linte, cereale integrale, somon, sardine, ton, creveți, crabi, scoici, stridii, păstrăv, ulei de măsline extravirgin, măsline, macrou, usturoi, busuioc, mentă, scorțișoară, piper;
  • consum moderat: ouă (de găină, de rață, de prepeliță), carne de pasăre (de pui, de curcan, de rață), brânză, iaurt;
  • consum rar: carne roșie;
  • de evitat: băuturi cu zahăr sau îndulcite, zahăr, ulei rafinat, cereale, carne procesată.

Există deja numeroase studii în domeniu, făcute mai ales pe pacienți cu probleme de sănătate (în special diabet, sindrom metabolic sau cu riscuri cardiovasculare).

Un prim studiu a inclus 7 747 de persoane cu risc crescut pentru dezvoltarea unor boli de inimă. Timp de cinci ani, subiecții, împărțiți în trei grupe, au urmat diete diferite: dieta mediteraneeană cu accent pe uleiul extravirgin, dieta mediteraneeană cu accent pe nuci și o a treia dietă, cu grăsimile reduse la minimum.

O primă cercetare din cadrul acestui studiu a ajuns la concluzia că dieta mediteraneeană cu un consum ridicat fie de ulei extravirgin, fie de nuci, poate reduce riscul de atac cerebral, de infarct și de deces cauzat de o boală de inimă.

O a doua cercetare din cadrul aceluiași studiu a vizat doar grupul celor care au urmat dieta mediteraneeană cu accent pe consumul de nuci, încercând să observe pe durata unui an în ce măsură influențează aceasta sindromul metabolic. S-a constatat că, într-adevăr, dieta mediteraneeană poate diminua efectele acestei afecțiuni.

Acest tip de dietă reduce și riscul de a dezvolta diabet de tip II. Același studiu, bazat pe trei grupuri și trei diete, realizat de această dată pe 418 persoane fără diabet, a arătat în ce măsură acestea au ajuns să dezvolte diabet. 10%, respectiv 11% din grupele care au urmat dieta mediteraneeană au ajuns să aibă diabet, în timp ce 18% dintre cei care au urmat dieta low-fat au dezvoltat diabet de tip II.

Un alt studiu a implicat 605 femei și bărbați de vârsta a doua, care au trecut prin experiența unui infarct. Timp de patru ani, unii au urmat dieta mediteraneeană, iar ceilalți dieta Western (compusă mai ales din carne de porc, vită, miel, pasăre; dulciuri, lactate și pâine). La finalul studiului, s-a constatat că persoanele care au urmat dieta mediteraneeană aveau un risc cu 72% mai mic decât ceilalți de a face infarct.

Adaugă un comentariu

START TYPING AND PRESS ENTER TO SEARCH