În ultimii ani, super-alimentele au devenit din ce în ce mai populare. Pline de antioxidanți și vitamine, super-alimentele au un rol important într-un regim alimentar sănătos.
Atunci când vorbim despre sănătate și starea de bine, preocuparea majoră gravitează în jurul alimentației. În ultimii ani, au devenit foarte populare așa-zisele super-alimente, așa cum sunt cunoscute acele produse deosebit de bogate în nutrienți.
Chiar dacă nu există criterii definite din punct de vedere științific care să clasifice astfel aceste alimente, acestea au un statut important în procesul de selecție a produselor bogate în antioxidanți și vitamine.
„Super-alimentele nu sunt incluse într-o grupă anume de alimente, ci cred că sunt mai degrabă un termen de marketing care definește alimente cu beneficii pentru sănătate“, arată Despina Hyde, dietetician în cadrul New York University’s Langone Medical Center, citată de https://www.livescience.com.
Ce conțin super-alimentele
- o varietate mare de nutrienți precum antioxidanți, despre care se crede că sunt aliați puternici în lupta împotriva cancerului
- grăsimi sănătoase care ajută în prevenția bolilor de inimă
- fibre – acestea previn diabetul și problemele digestive
- fitochimicale – chimicale din plante care dau acestora culorile și mirosurile puternice, cu numeroase beneficii pentru sănătate.
„Consumul acestor super-alimente, așa cum sunt ele numite, este, cu siguranță, o idee bună, dar esențial într-o dietă sănătoasă este consumul unei varietăți de alimente pline de nutrienți, în cantitățile potrivite“, a precizat Despina Hyde, pentru
Aceeași idee este subliniată și de Katherine D. McManus, profesor în cadrul Harvard Medical School, Boston: „Un singur aliment, nici măcar unul din categoria super-alimentelor, nu ne poate asigura nivelurile optime de energie și nutriție pentru o sănătate optimă. US Dietary Guidelines (2015-2020) recomandă să avem, în acest sens, obiceiuri alimentare care să combine alegeri sănătoase din toate grupele de alimente, fiind atenți la nivelurile calorice“, arată https://www.health.harvard.edu.
De-a lungul timpului, cercetările au arătat că obiceiurile alimentare sănătoase ajută în prevenția tensiunii arteriale, a bolilor de inimă, a diabetului și a anumitor tipuri de cancer. De exemplu, s-a demonstrat că dieta mediteraneană, care se bazează în principal pe plante, are beneficii semnificative pentru sănătate și în reducerea bolilor cronice, potrivit aceleiași surse.
Cinci exemple de super-alimente pentru o dietă sănătoasă
Pe măsură ce este studiat modul în care acționează aceste alimente asupra corpului uman, ele captează din ce în ce mai mult interesul oamenilor de știință. Deși lista super-alimentelor crește de la an la an, un studiu realizat de Universitatea din Atena, Grecia și citat de https://www.foodandnutritionjournal.org, arată care sunt cele mai importante:
1. Spirulina
Face parte din familia algelor, are o culoare albastru-verzuie, datorită pigmenților naturali. Crește în speciali în lacurile alcaline bogate în metal.
Conține:
- 55-70% proteine;
- 15- 25% carbohidrați;
- 6-8% grăsimi;
- 3-4% fibre;
- fier;
- potasiu;
- magneziu;
- vitaminele A, B, E, K.
Spirulina conține peste 100 de nutrienți și este planta cu cel mai mare aport de proteină, fiind totodată o sursă foarte importantă de vitamina B12 și fitochimicale cu puternice proprietăți antioxidante, arată studiul mai sus menționat.
2. Kefirul
Este un produs lactat din lapte fermentat, ușor de digerat. Este considerat a fi superior iaurtului, având în vedere că acționează împotriva microorganismelor ce intră în tractul digestiv prin apă și mâncare, prin intermediul acidului acetic ce produce bacterii și drojdii. Datorită microorganismelor sale, kefirul favorizează secreția enzimelor din stomac și pancreas, facilitând astfel digestia.
3. Merișoarele
Fac parte din categoria fructelor de pădure și cresc în special în Europa și America. Consumate proaspete, uscate sau congelate, ele sunt o importantă sursă de nutrienț.
100 gr de merișoare conțin:
- 13.30 mg de vitamina C;
- 4.60 g de fibre;
- 0.36 mg de mangan;
- 5.10 mg de vitamina K;
- 1.20 mg de vitamina E.
Totodată, au un aport caloric foarte scăzut, arată https://www.foodandnutritionjournal.org. Aceste fructe sunt o importantă sursă de antioxidanți și flavonoide, cum ar fi quercetină și mirecitină, acid elagic și acid clorogenic, astfel că asigură o protecție înaltă împotriva radicalilor liberi.
4. Fructele de acai
Aceste fructe sunt roadele unui palmier care crește în Pădurea Amazoniană.
Sunt bogate în:
- acizi grași;
- aminoacizi;
- proteine;
- electroliți;
- metale;
- fibre;
- vitaminele A, B1, C, E;
- fier;
- calciu;
- magneziu;
- potasiu și zinc.
Dar au conținut ridicat și de antocianini, care le dau extraordinare proprietăți antioxidante. Au un conținut mare de proteine, mai mare decât ouăle. Datele științifice arată că includerea acestor fructe într-o dietă echilibrată oferă beneficii importante pentru organism – ele întăresc sistemul imunitar, favorizează activitatea antioxidantă și previn distrugerea celulelor de către radicalii liberi. Totodată, au acțiune antiinflamatoare și ajută corpul să elimine toxinele.
5. Goji
Cunoscut drept super-fructul din Tibet, goji este denumit și fructul fericirii. Sunt unele dintre cele mai bogate surse naturale de nutrienți, precum betacaroten, vitaminele C, E, B1 și B12, minerale, antioxidanți.
De asemenea, conțin:
- 18 aminoacizi;
- calciu;
- seleniu;
- zinc;
- fosfor;
- complexul de vitamine B;
- mai mult betacaroten decât morcovul;
- mai mult fier decât spanacul;
- vitaminele E și C.
Cea mai importantă acțiune a acestor fructe asupra corpului este puternicul efect antioxidant împotriva radicalilor liberi prezenți în corpul uman, având ca rezultat prevenirea bolilor cardiovasculare și a diabetului.
Din dorința de a preveni sau din nevoia de a trata anumite afecțiuni, grija pentru alimentație a devenit o preocupare majoră. Înțelegerea valorilor nutriționale a produselor pe care le consumăm este esențială în adoptarea unui regim alimentar sănătos, de aceea este important să ne informăm cu privire la caracteristicile fiecărui aliment pe care urmează să îl includem în dieta noastră.
