Afecțiuni neurologiceBOLI, AFECȚIUNI ȘI TRATAMENTEImunologie

Scleroza multiplă: simptome, tratament

Scleroza multiplă este o boală autoimună care afectează creierul și măduva spinării provocând o gamă largă de simptome, inclusiv probleme de vedere, de mișcare a membrelor sau de echilibru. Scleroza multiplă, sau scleroza multiplă în plăci, este o afecțiune care durează toată viața și care poate provoca, în unele cazuri, dizabilități grave. 

Articolul prezintă cauzele, simptomele, precum și posibilele variante de tratament care pot ameliora simptomele acestei afecțiuni. 

Ce este scleroza multiplă? 

Scleroza multiplă este o afecțiune, potențial invalidantă, a creierului și a măduvei spinării (sistemul nervos central). În scleroza multiplă, sistemul imunitar atacă teaca protectoare (mielina), care acoperă fibrele nervoase și provoacă probleme de comunicare între creier și restul corpului. În cele din urmă, scleroza multiplă poate provoca leziuni permanente sau deteriorarea permanentă a nervilor. 

Scleroza multiplă: cauze

Cauzele care provoacă scleroza multiplă sunt necunoscute. Scleroza multiplă este considerată o afecțiune autoimună în care sistemul imunitar atacă propriile țesuturi. În cazurile de scleroză multiplă, această disfuncție a țesutului imunitar distruge substanța grasă care protejează fibrele nervoase din creier și din măduva spinării (mielina). Atunci când mielina protectoare este deteriorată și fibra nervoasă expusă, mesajele care călătoresc de-a lungul acelei fibre nervoase pot fi încetinite sau blocate. 

Nu este clar de ce la unii oameni se dezvoltă scleroza multiplă, dar specialiști sunt de părere că responsabilă este o combinație de factori genetici și de mediu. 

Factori genetici: scleroza multiplă nu este o boală moștenită, ceea ce înseamnă că nu este o boală care se moștenește de la o generație la alta. Cu toate acestea, în scleroza multiplă există un risc genetic, iar acesta poate fi moștenit. Au fost identificate aproximativ 200 de gene care contribuie la riscul general de a dezvolta scleroza multiplă, dar cercetările sunt în curs de desfășurare. 

Factori de mediu: deși cercetările sunt în continuare în desfășurare, se cunoaște faptul că scleroza multiplă apare mai frecvent la persoanele care trăiesc mai departe de Ecuator. O posibilă explicație pentru acest fapt, este producția de vitamina D. Nivelurile scăzute de vitamina D au fost identificate ca un factor de risc în scleroza multiplă. 

Scleroza multiplă: simptome

Semnele și simptomele de scleroză multiplă sunt variabile și imprevizibile, iar simptomele fiecărei persoane se pot schimba sau fluctua în timp. Principalele simptome în scleroza multiplă includ: 

  • amorțeală sau slăbiciune la unul sau mai multe membre, pe o parte a corpului, sau la picioare și trunchi. 
  • senzații de șocuri electrice care apar la anumite mișcări ale gâtului, în special în momentul aplecării gâtului înainte. 
  • tremor, lipsă de coordonare sau mers nesigur
  • probleme de vedere cum ar fi: pierderea parțială au completă a vederii, de obicei brusc, adesea însoțită de durere la nivelul ochilor sau vedere dublă

Alte simptome mai pot fi: 

  • tulburări de vorbire
  • oboseală
  • amețeală
  • furnicături în anumite părți ale corpului
  • probleme cu funcția sexuală, intestinală și vezicală

Scleroza multiplă: diagnostic

Diagnosticul poate fi dificil de stabilit, deoarece simptomele pot fi foarte vagi. Dacă suspectați că ați putea suferi de scleroză multiplă, este important să vă adresați medicului neurolog și să-l informați în detaliu asupra tipului și tiparului simptomelor. Diagnosticarea sclerozei multiple este complicată deoarece niciun test unic nu poate diagnostica afecțiunea. 

Printre testele ce pot fi făcute pentru diagnosticare se numără: 

  • examenul neurologic
  • scanarea RMN
  • puncția lombară
  • testele de sânge

Scleroza multiplă: tratament 

În prezent, nu există un tratament pentru scleroza multiplă, dar anumite medicamente

Scleroza multiplă și biotina

Biotina în scleroza multiplă poate ajuta în controlarea simptomelor datorită susținerii metabolismului celulelor nervoase. Deoarece distrugerea mielinei este factorul declanșator, studiile arată că administrarea de biotină poate fi un factor adjuvant deoarece biotina activează enzimele cheie ajutând organismul să producă mai multă mielină. 

 

Surse: 

https://www.nationalmssociety.org

https://www.nhs.uk/

https://www.mayoclinic.org/

Articole recomandate
AFECȚIUNI ȘI TRATAMENTEImunologie

Boala Still la adulți: ce este, din ce cauză apare și cum se manifestă?

3 Minute
Boala Still la adulți este o afecțiune inflamatorie rară care poate afecta întregul organismul (boală sistemică). Persoanele afectate de boala…
Afecțiuni neurologiceAFECȚIUNI ȘI TRATAMENTE

Amiotrofia spinală: de ce apare și cum o recunoaștem

3 Minute
Amiotrofia spinală (sau atrofia musculară spinală) este o afecțiune ereditară care afectează nervii și mușchii făcând ca mușchii să devină…
Afecțiuni neurologiceAFECȚIUNI ȘI TRATAMENTE

Convulsiile febrile: ce sunt și cum se manifestă?

3 Minute
O criză de convulsii febrile apare la copiii mici și este declanșată de febra mai mare de 38℃. Convulsiile durează,…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *