Anevrismul cerebral

anevrismul cerebral

Bolile cardiovasculare sunt boli care afectează inima și vasele sanguine. Mortalitatea provocată de bolile cardiovasculare este tot mai ridicată la nivel mondial, motiv pentru care medicii trag repetate semnale de alarmă cu privire la cauzele apariției acestor boli, ca și la metodele prin care ar putea fi evitate. Dintre bolile vasculare, anevrismul cerebral este cel care afectează o mare parte din populația planetei, estimările la nivel mondial arătând că este posibil ca 1,5-5% dintre persoanele trecute de 40 de ani să dezvolte o astfel de afecțiune.

Anevrismul cerebral este o afecțiune care apare atunci când un vas de sânge are puncte slabe în pereții săi, ceea ce provoacă o dilatare anormală a arterei și umplerea acesteia cu sânge. În cele mai multe cazuri anevrismul cerebral este asimptomatic, până la momentul în care vasul de sânge se rupe, dar există și situații în care artera poate avea doar o mică fisură.

Cauze ale apariției anevrismului cerebral

Încă nu se știe cu exactitate care sunt cauzele care duc la declanșarea unui anevrism cerebral, însă există anumiți factori care contribuie decisiv:

  • vârsta: persoanele trecute de 40 de ani au un risc mai mare de a dezvolta un anevrism cerebral;
  • sexul: femeile prezintă un risc mult mai mare decât bărbații;
  • fumatul: este unul dintre principalii factori ai apariției bolilor cardiovasculare și implicit al anevrismului cerebral;
  • hipertensiunea arterială (creșterea presiunii sângelui în artere);
  • ateroscleroza (depunerea de grăsimi și colesterol pe peretele intern al arterelor);
  • infecțiile;
  • anomaliile genetice;
  • consumul de droguri;
  • consumul excesiv de alcool;
  • moștenirea genetică;
  • persoanele care au avut deja un anevrism cerebral prezintă un risc crescut de recidivă.

Simptome

Simptomele în cazul unui anevrism cerebral nerupt sunt:

  • durere de cap de intensitate moderată;
  • tulburări de vedere (vedere încețoșată);
  • dificultăți de vorbire;
  • dureri de ochi;
  • dureri în ceafă.

În cazul unui anevrism cerebral rupt, simptomele sunt:

  • durere de cap foarte puternică, apărută brusc;
  • greață și vărsături;
  • tulburări de vedere (pacientul vede dublu sau are vederea încețoșată);
  • sensibilitate la lumină;
  • confuzie;
  • leșin.

Riscuri și complicații în cazul unui anevrism cerebral rupt

În cazul în care vasul de sânge afectat cedează, poate apărea coma sau chiar decesul. De obicei, sângerarea este de scurtă durată (secunde), însă există riscul ca hemoragia să creeze presiune intracraniană, caz în care sângele și oxigenul nu mai pot ajunge la creier, iar în această situație pacientul își poate pierde cunoștința sau chiar viața.

Un anevrism cerebral, odată rupt, poate să recidiveze chiar și după ce sângerarea a fost oprită. Există riscul ca vasele de sânge din creier să se îngusteze, ducând la vasospasm cerebral și apoi la accident vascular ischemic.

O altă complicație care poate apărea este hidrocefalia, adică lichid cefalorahidian acumulat în exces în zona dintre creier și țesutul care îl protejează. Există, de asemenea, riscul apariției hiponatremiei (deficit de sodiu în sânge).

Abordări terapeutice

Tratamentul în cazul unui anevrism cerebral se va face în funcție de starea anevrismului (dacă s-a rupt deja sau nu), de dimensiunile acestuia, dar și de vârsta și starea de sănătate a pacientului.

În cazul în care anevrismul nu s-a rupt și are dimensiuni mici (sub 10 mm), medicii pot să recomande analgezice, medicamente care să scadă tensiunea arterială și schimbarea stilului de viață. Vor recomanda, de asemenea, verificarea periodică a anevrismului.

Dacă anevrismul nerupt are dimensiuni mari sau o formă neobișnuită, medicii pot recomanda intervenția chirurgicală sau neurochirurgicală.

În cazul unui anevrism cerebral rupt se va interveni chirurgical, iar pacientul va rămâne internat în spital până la 14 zile, din cauza riscului apariției complicațiilor.

Recomandări

Pentru a reduce riscul apariției unui anevrism cerebral hemoragic se recomandă:

  • menținerea tensiunii arteriale în limitele normale;
  • menținerea colesterolului în limite normale;
  • menținerea sub control a greutății corporale;
  • renunțarea la fumat;
  • evitarea excesului de alcool;
  • evitarea consumului de droguri;
  • exerciții fizice de intensitate moderată;
  • o alimentație sănătoasă, fără exces de sare sau grăsimi.

Adaugă un comentariu

START TYPING AND PRESS ENTER TO SEARCH