Cardiopatia ischemică sau Boala Arterială Coronariană (BAC) reprezintă o afecțiune a mușchiului cardiac cauzată de îngustarea sau blocarea arterelor coronare. În acest moment, cardiopatia ischemică este pe primul loc în topul deceselor provocate anual la nivel mondial. Conform statisticilor, în fiecare an 3,8 milioane de bărbați și 3,4 milioane de femei mor din cauza acestei boli.
Cardiopatia ischemică este o afecțiune care se dezvoltă de-a lungul anilor și poate fi de două feluri:
- dureroasă: se manifestă prin durere puternică în piept (angină pectorală stabilă sau instabilă);
- nedureroasă: va fi depistată abia când va apărea un blocaj important la nivelul arterelor sau, în cazuri mai grave, un infarct miocardic.
Cauze
Subțierea sau blocarea unei artere coronare pot interveni la orice vârstă. Chiar dacă e mai des întâlnită la persoanele în vârstă, se poate declanșa încă de la vârste fragede și poate avea mai multe cauze:
- hipercolesterolemia;
- diabetul;
- hipertensiunea arterială;
- lipsa unui regim alimentar sănătos;
- obezitatea;
- lipsa exercițiilor fizice;
- fumatul.
Cardiopatia ischemică apare în momentul în care învelișul intern al unei artere începe să fie afectat, iar grăsimile (colesterolul) încep să se acumuleze în zona leziunii (ateroscleroză). Astfel, se produce blocarea arterei, care poate provoca infarctul miocardic.
Principalii factori de risc ai cardiopatiei ischemice sunt:
- vârsta: îmbătrânirea organismului crește riscul de îngustare, subțiere și blocare a arterelor;
- sexul: bărbații prezintă un risc mai mare de îmbolnăvire; femeile sunt mai afectate după ce ajung la menopauză;
- istoric: în cazul în care o rudă de gradul I din familie are sau a avut o boală cardiovasculară, riscul de îmbolnăvire al celorlalți membri este crescut.
Simptome
Cel mai întâlnit simptom în cazul cardiopatiei ischemice este angina (durerea în piept). Există cazuri în care pacienții se pot confrunta cu palpitații puternice sau cu senzația de sufocare. În funcție de nivelul la care a ajuns boala și de restul afecțiunilor pe care le are pacientul, există trei tipuri de manifestare:
Angină stabilă (apare după efectuarea unui efort fizic):
- durere în piept cu o durată de aproximativ 5 minute;
- durere cu plecare din piept și extindere către brațe;
- dificultăți respiratorii;
- oboseală;
- transpirație abundentă;
- amețeală.
Angină instabilă (preinfarct):
- presiune puternică în piept;
- durere care pleacă din piept spre umărul și brațul stâng;
- greață;
- transpirație;
- stare anxioasă;
- stare de oboseală.
Se întâmplă destul de frecvent ca angina stabilă să evolueze și să se transforme în angină instabilă.
Infarctul miocardic
- durere puternică în piept;
- durere/amorțeală în zona brațelor și a gâtului;
- maxilar încleștat;
- arsuri stomacale;
- transpirație abundentă rece;
- stare de amețeală.
Încă de la primele simptome, trebuie să sunați de urgență la 112!
Tratament
Cardiopatia ischemică se tratează în trei moduri: prin schimbarea regimului alimentar și a stilului de viață, cu tratament medicamentos și/sau prin intervenții chirurgicale pentru deblocarea arterelor.
În ceea ce privește schimbarea regimului alimentar, specialiștii recomandă:
- reducerea nivelului de colesterol;
- renunțarea la fumat;
- eliminarea consumului excesiv de alcool;
- reducerea greutății corporale (în cazul persoanelor supraponderale).
În tratamentul medicamentos, bolnavii de cardiopatie ischemică primesc:
- statine;
- aspirină în doze mici – împotriva coagulării sângelui;
- plasturi/tablete cu nitroglicerină – măresc arterele, reduc durerea din piept.
Tipuri de intervenții chirurgicale pentru cazurile de cardiopatie ischemică:
- intervenție cu laser: se fac găuri minuscule în mușchiul inimii, pentru apariția unor noi vase de sânge;
- bypass coronarian: se ia un vas de sânge din altă zonă a corpului, pentru crearea unei grefe care să ocolească astfel artera blocată;
- angioplastie (implantarea a unuia sau a mai multor stent-uri).
Un studiu prezentat în 2019 de American Heart Association, care a urmărit în decursul a șapte ani peste 5 000 de pacienți, a arătat că implantarea de stent-uri nu aduce un beneficiu considerabil asupra vieții pacienților. Cercetătorii americani implicați în acest studiu au ajuns la concluzia că implantarea de stent-uri nu reduce riscul ca pacientul să sufere un infarct sau să aibă alte probleme majore la nivel cardiac. Astfel, aceștia recomandă tratamentul medicamentos pentru tratarea cardiopatiei ischemice, cu mențiunea clară că „dacă cineva suferă un atac de cord, atunci, fără discuție, este necesară angioplastia”.
