Hipertensiunea arterială sau tensiunea mare se dezvoltă de obicei pe parcursul mai multor ani, chiar și fără să dea simptome. Nedetectată la timp și netratată, hipertensiunea arterială poate provoca leziuni ale vaselor de sânge și ale organelor, în special la nivelul creierului, inimii, ochilor și rinichilor.
Măsurarea tensiunii arteriale ia în considerare volumul de sânge care trece prin vasele de sânge și rezistența pe care acesta o întâlnește, în timp ce inima pompează. Cu cât arterele sunt mai înguste, cu atât tensiunea arterială va fi mai mare. Detectarea timpurie este importantă. La fel și evaluările regulate.
Tipuri de hipertensiune arterială și cauzele acestora
Există două tipuri de hipertensiune arterială, iar fiecare dintre acestea are o cauză diferită.
Hipertensiune arterială primară
Hipertensiunea primară se mai numește și hipertensiune esențială. Acest tip de hipertensiune se dezvoltă în timp, fără o cauză identificabilă și este cea mai frecventă formă.
Încă nu se cunosc mecanismele care determină creșterea lentă a tensiunii arteriale, dar au fost identificați o serie de factori favorizanți: moștenirea genetică, vârsta, tulburările funcționale ale rinichilor, lipsa activității fizice, obezitatea, consumul excesiv de sare și grăsimi.
Hipertensiune arterială secundară
Hipertensiunea secundară apare adesea rapid și poate deveni mai severă decât hipertensiunea primară. Câteva afecțiuni care pot provoca hipertensiune secundară includ:
- boli de rinichi;
- afecțiuni ale tiroidei;
- afecțiuni cardiace congenitale;
- disfuncții ale glandei suprarenale;
- anumite tumori endocrine;
- apnee în somn;
- efecte secundare ale medicamentelor;
- abuzul de alcool și consumul de droguri.
Simptomele hipertensiunii
Hipertensiunea este în general o afecțiune silențioasă. Pot trece ani sau chiar decenii până când afecțiunea atinge niveluri suficient de severe încât simptomele să devină evidente, dar chiar și atunci, aceste simptome pot fi atribuite altor probleme.
Simptomele hipertensiunii arteriale severe pot include:
- dureri de cap;
- ameţeală;
- dureri în piept;
- dificultăți de respirație;
- tulburări de vedere;
- sângerări nazale;
- înroșirea feței;
- sânge în urină.
Oricare dintre aceste simptome necesită asistență medicală imediată.
Cel mai bun mod de a ști dacă aveți hipertensiune arterială este de a vă monitoriza regulat nivelul tensiunii arteriale, mai ales în cazul în care aveți un istoric familial de boli de inimă sau aveți factori de risc pentru dezvoltarea afecțiunii
Complicațiile hipertensiunii arteriale:
- artere deteriorate;
- insuficiență cardiacă;
- aritmii;
- infarct;
- accident vascular cerebral (AVC);
- afectarea memoriei și a proceselor cognitive.
Diagnosticarea hipertensiunii arteriale
Dacă tensiunea arterială este crescută, medicul dumneavoastră vă poate solicita monitorizarea acesteia pe parcursul a câteva zile sau săptămâni. Dacă se constată că tensiunea arterială a rămas ridicată, medicul va efectua probabil mai multe teste care pot include: examen de urină, screening-ul colesterolului și alte analize de sânge, EKG, examinare ecografică a inimii și rinichilor.
Aceste teste ajută și la identificarea unei eventuale probleme secundare care determină creșterea tensiunii arteriale.
Cum se „citesc” valorile tensiunii arteriale
Presiunea sistolică este primul număr și indică presiunea din artere atunci când inima pompează sânge.
Presiunea diastolică este al doilea număr sau numărul inferior și indică presiunea din artere înregistrată între bătăile inimii.
Interpretarea valorilor tensiunii arteriale la adulți:
Normală: tensiunea arterială este mai mică de 120/80 mm Hg.
Ridicată: numărul sistolic este între 120 și 129 mm Hg, iar numărul diastolic este mai mic de 80 mm Hg.
Hipertensiune în stadiul 1: numărul sistolic este între 130 și 139 mm Hg, sau numărul diastolic este între 80 și 89 mm Hg.
Hipertensiune în stadiul 2: numărul sistolic este de 140 mm Hg sau mai mare sau numărul diastolic este de 90 mm Hg sau mai mare.
Criză hipertensivă: numărul sistolic depășește 180 mm Hg sau numărul diastolic depășește 120 mm Hg. Tensiunea arterială în acest interval necesită asistență medicală de urgență, mai ales dacă apar simptome precum: dureri în piept, cefalee, dificultăți de respirație sau tulburări de vedere.
Tratament
Dacă medicul dumneavoastră vă diagnostichează hipertensiunea arterială primară, modificările stilului de viață vă pot ajuta să reduceți tensiunea arterială crescută. Abia mai apoi, dacă aceste măsuri nu funcționează, vor fi prescrise și medicamente.
Dacă medicul descoperă o altă problemă care stă la baza hipertensiunii, tratamentul se va concentra asupra acelei afecțiuni.
Planurile de tratament pentru hipertensiune arterială se modifică deseori. Ceea ce a funcționat la început poate deveni mai puțin util în timp, ceea ce presupune modificarea schemei.
Prevenție
Importanța unei diete sănătoase
O dietă sănătoasă pentru inimă este vitală pentru a ajuta la reducerea hipertensiunii arteriale și pune accentul pe alimente care includ: fructe, legume, cereale integrale, pește.
Alte recomandări dietetice:
- Mai puțină carne, mai multe vegetale. Se recomandă circa 7 porții de fructe sau legume zilnic.
- Reduceți consumul de dulciuri.
- Reduceți sodiul din dietă.
Alimente care ajută la scăderea tensiunii arteriale:
- Legumele cu frunze verzi, bogate în potasiu: salată verde, varza, spanac, frunze de sfeclă, varză elvețiană.
- Afinele, zmeura, căpșunele, rodiile, bananele.
- Sfecla roșie.
- Laptele și iaurtul cu puține grăsimi.
- Ovăzul și făina de ovăz.
- Somon, macrou și alți pești cu conținut ridicat de omega-3.
- Fisticul, semințele de floarea soarelui și de dovleac.
- Uleiul de măsline.
- Usturoiul și plantele aromatice.
- Ciocolata neagră (maximum 100 g/zi).
Creșterea activității fizice
Pe lângă faptul că vă ajută să scăpați de kilograme, exercițiile fizice vă pot ajuta să reduceți stresul, să reduceți tensiunea arterială în mod natural și să vă întăriți sistemul cardiovascular. Se recomandă aproximativ 30 de minute de activitate fizică de 5 ori pe săptămână. Mișcarea ajută inclusiv la gestionarea stresului.
Renunțarea la vicii
Dacă sunteți fumător, încercați să renunțați. Substanțele chimice din fumul de tutun afectează țesuturile corpului și întăresc pereții vaselor de sânge.
Dacă consumați în mod regulat prea mult alcool sau aveți o dependență de alcool, căutați ajutor pentru a reduce cantitatea pe care o beți sau opriți cu totul. Alcoolul poate crește tensiunea arterială.
Tratamente pentru hipertensiunea arterială
Unele dintre medicamentele utilizate pentru tratarea hipertensiunii arteriale includ:
Beta-blocante: beta-blocantele îți fac inima să bată mai încet și cu mai puțină forță. Acest lucru reduce cantitatea de sânge pompat prin artere cu fiecare bătaie, ceea ce scade tensiunea arterială. De asemenea, blochează anumiți hormoni care pot crește tensiunea arterială.
Diuretice: nivelurile ridicate de sodiu și excesul de lichid din corpul dumneavoastră pot crește tensiunea arterială. Diureticele vă ajută rinichii să elimine excesul de sodiu din corp.
Inhibitori ai ECA: angiotensina este o substanță chimică care determină îngustarea vaselor de sânge și a pereților arterelor. Inhibitorii ECA (enzima de conversie a angiotensinei) împiedică organismul să producă o cantitate mare din această substanță chimică.
Blocanții receptorilor de angiotensină II (ARB): ARB împiedică angiotensina să se lege de receptori. În lipsa acestei substanțe, vasele de sânge nu se vor îngusta.
Blocante ale canalelor de calciu: aceste medicamente blochează o parte din calciu să pătrundă în mușchiul cardiac. Tratamentul acționează și asupra vaselor de sânge, determinându-le să se relaxeze și scăzând astfel tensiunea arterială.
Agoniști alfa-2: acest tip de medicamente modifică impulsurile nervoase care determină îngustarea vaselor de sânge.
