Boli cardiovasculare

Insuficiența cardiacă

Insuficiența cardiacă reprezintă incapacitatea inimii de a mai pompa suficient sânge, ceea ce înseamnă că nu mai este asigurat aportul necesar de oxigen și de nutrienți pentru organe și țesuturi. Circulația sângelui deficitară la nivelul inimii atrage circulația defectuoasă la nivelul tuturor țesuturilor și organelor, ceea ce poate produce diverse complicații.

Insuficiența cardiacă apare atunci când mușchiul inimii (miocardul), fie este prea slăbit și nu mai pompează cantitatea necesară de sânge, fie se îngroașă (inima devine rigidă). Astfel, cantitatea de sânge oxigenat, care ajunge la creier și la mușchi, este insuficientă, iar lichidele se acumulează în țesuturi și plămâni.

Cauze

Există numeroși factori, dar și afecțiuni preexistente care solicită inima mai mult decât trebuie. Astfel, miocardul se slăbește, ducând la apariția și dezvoltarea treptată a insuficienței cardiace. Cele mai importante cauze ale bolii sunt:

  • boala arterială coronariană (cardiopatia ischemică) – apare atunci când arterele coronare (vasele majore de sânge), responsabile cu alimentarea inimii cu sânge, sunt afectate. Se produce ischemie (restricționare a fluxului sangvin la nivelul inimii) și există riscul de infarct miocardic;
  • hipertensiunea – inima celor cu tensiunea arterială crescută este suprasolicitată pentru ca sângele să circule prin tot corpul, situație care duce la slăbirea în timp a cordului;
  • infarctul miocardic – înseamnă încetarea funcționării unei părți a inimii ceea ce duce la insuficiență cardiacă;
  • malformații congenitale;
  • aritmii – mușchiul inimii este suprasolicitat de bătăile prea rapide;
  • afecțiuni ale tiroidei;
  • valvele cardiace sunt defecte – inima e slăbită în timp de efortul pe care-l face pentru a încerca să echilibreze fluxul sângelui – se ajunge în acest punct din cauza funcționării defectuoase a valvelor (care au rol de supapă), sângele putând să se reîntoarcă în inimă;
  • miocardită – inflamație a mușchiului inimii provocată adesea de un virus;
  • diabetul zaharat;
  • cardiomiopatie – reprezintă leziuni ale miocardului apărute în urma unor infecții, a altor boli de inimă, a consumului abuziv de alcool sau droguri;
  • HIV;
  • consumul anumitor medicamente anestezice, antiinflamatoare, împotriva aritmiilor, pentru diabet etc.;
  • obezitatea;
  • fumatul – este un factor declanșator pentru insuficiența cardiacă pentru că îngroașă sângele, afectând circulația sâ

Simptome

Lipsa de oxigen în sânge provoacă principalele simptome ale insuficienței cardiace. Există simptome grave precum pierderea conștienței sau durerea toracică cronică (durere care nu trece după zece minute), care obligă pacientul să cheme de urgență ajutor specializat.

În funcție de gravitatea bolii, simptomele diferă de la un pacient la altul. Între cele mai întâlnite sunt următoarele:

      • palpitații;
      • edem la nivelul picioarelor;
      • senzație de oboseală și slăbiciune;
      • respirație greoaie în timpul efortului fizic;
      • edem în zona abdomenului;
      • creștere în greutate – din cauza retenției de lichide;
      • amețeli;
      • tuse;
      • amorțeală la nivelul membrelor;
      • angină pectorală;
      • greață;
      • lipsă a poftei de mâncare;
      • respirație scurtă.

Clasificarea insuficienței cardiace

Conform Asociației Inimii din New York, insuficiența cardiacă se împarte în patru categorii, în funcție de modul în care boala afectează viața pacientului.

      • Clasa I: nu există simptome, pacientul își poate desfășura activitățile fără
      • Clasa II: în repaus nu există simptome, însă acestea apar în timpul efortului moderat.
      • Clasa III: fără simptome în repaus, dar apar limitări importante la activități fizice ușoare (inclusiv la mers sau îmbrăcat).
      • Clasa IV: insuficiența cardiacă este severă și apar simptome la orice mișcare fizică, dar și în repaus.

Diagnostic

Dincolo de examenul clinic, medicul cardiolog va indica o serie de analize, teste de laborator și investigații imagistice.

La analiza sângelui medicul va urmări nivelul de sodiu, de potasiu, de albumină (tip de proteină), creatinină (importantă în funcția renală) și anumiți biomarkeri.

Pentru diagnosticarea insuficienței cardiace se pot recomanda și:

      • electrocardiograma -sunt depistate probleme ale ritmului cardiac și eventuale leziuni ale inimii în timpul unui atac de cord, care ar putea indica, de fapt, o insuficiență cardiacă;
      • ecocardiograma – medicul vede forma și dimensiunea cordului și dacă acesta pompează suficient sânge;
      • test de stres – se testează modul în care inima reacționează în regim de efort;
      • radiografie toracică – medicul poate observa atât inima și plămânii, cât și oasele pieptului;
      • computer tomograf cardiac;
      • RMN cardiac;

Tratamentul insuficienței cardiace

Insuficiența cardiacă este o boală care nu se vindecă, ci doar este monitorizată și ținută sub control. De aceea, trebuie spus că o persoană diagnosticată cu insuficiență  cardiacă va primi un tratament pe care îl va urma pe toată durata vieții.

Tratamentul medicamentos – în funcție de simptome (de clasa în care se încadrează insuficiența cardiacă a pacientului), se va recomanda tratamentul medicamentos. În general, se recomandă substanțe care reduc tensiunea arterială, scad colesterolul, elimină retenția de lichide, reglează ritmul cardiac, îmbunătățesc contracția inimii.

Tratamentul chirurgical – există mai multe tipuri de intervenții:

      • bypass coronarian – o arteră sănătoasă dintr-o zonă a corpului înlocuiește artera îngustată care provoacă probleme cardiace;
      • repararea valvei cardiace – intervenție chirurgicală pe cord deschis;
      • înlocuirea valvei aortice cu o proteză – mai ales pacienții în vârstă nu pot face față unei intervenții clasice. De aceea se va monta o valvă artificială, printr-o procedură minim invazivă. Prin vasele de sânge se introduc dispozitive extrem de subțiri care sunt coordonate cu ajutorul razelor X.
      • implantul unui defibrilator / stimulator cardiac – printr-o mică incizie în zona cordului se introduce sub piele unul dintre dispozitivele amintite. Acestea analizează ritmul și funcționarea inimii și, la nevoie, trimit impulsuri electrice care reglează ritmul cardiac.

Deși insuficiența cardiacă nu se vindecă, ea poate regresa. Astfel, în urma unei intervenții chirurgicale sau a schimbării unor obiceiuri nocive este posibil ca, de exemplu, o insuficientă cardiacă de gradul IV să revină la gradul III sau chiar II. Acest lucru aduce o îmbunătățire substanțială calității vieții pacientului.

Complicații

Insuficiența cardiacă poate provoca diverse complicații:

    • ale rinichilor – netratată, insuficiența cardiacă poate duce la insuficiență renală (pentru că este redus fluxul sanguin către rinichi);
    • ale ficatului – funcționarea ficatului poate fi afectată de acumularea de lichid survenită din cauza insuficienței cardiace;
    • ale valvelor inimii – tensiunea arterială mare poate duce la funcționarea deficitară a valvelor;
    • aritmii.
Articole recomandate
Boli cardiovasculareCercetare și tratamente experimentaleDiabetȘtiri de ultimă oră

Impactul consumului de zahăr...

1 Minute
 …. conform unui studiu realizat în Statele Unite ale Americii de către o echipă de cercetători. Echipa a creat un…
AFECȚIUNI ȘI TRATAMENTEBoli cardiovasculareBOLI, AFECȚIUNI ȘI TRATAMENTE

Ce este insuficiența venoasă cronică?

3 Minute
Rolul venelor de la nivelul picioarelor este de a duce sângele înapoi la inimă, prin intermediul unor supape unidirecționale, care…
Boli cardiovasculare

Sindromul prevaricos și sindromul postflebitic

4 Minute
Sindromul prevaricos se manifestă prin simptome specifice venelor varicoase și apare în cazul persoanelor care stau în picioare perioade lungi…

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *