Tensiunea mică (hipotensiunea). Cauze, simptome și tratament

Hipotensiunea reprezintă o tensiune arterială mai mică decât în mod normal și nu cauzează probleme în majoritatea cazurilor. Însă atunci când nivelul său scade prea mult, poate conduce la senzație de oboseală sau amețeală.

Ce este hipotensiunea?

Sângele presează arterele din corpul uman cu fiecare bătaie a inimii; acest proces de presare a pereților arteriali se numește tensiune arterială.  Aceasta este măsurată atunci când inima bate, precum și în perioadele de repaus dintre bătăi. Măsurarea sângelui circulant prin artere când se contractă ventriculii inimii poartă denumirea de tensiune sistolică (sistolă). Iar măsurarea perioadelor de repaus poartă denumirea de tensiune diastolică (diastolă).  Sistola transmite sânge în corp, iar diastola transmite sânge în inimă, umplând arterele coronare. Medicul notează tensiunea arterială cu valoarea sistolei peste valoarea diastolei.

Îndrumarele de specialitate consideră că tensiunea arterială normală este de 120/80 mm Hg. La adulți hipotensiunea este definită drept tensiunea arterială cu valoare mai mică de 90/60. Iată în continuare și tipurile de hipotensiune cunoscute:

• Hipotensiune ortostatică – apare în momentul trecerii de la poziție șezândă sau întinsă la poziție verticală, fiind normală și întâlnită la toate categoriile de vârstă.
• Hipotensiune postprandială – apare imediat după masă, fiind tot o formă de hipotensiune ortostatică; vârstnicii, în special cei afectați de boala Parkinson, sunt mai predispuși.
• Hipotensiune mediată neuronal – apare după o perioadă lungă de stat în picioare; este mai degrabă specifică copiilor și mai poate fi asociată unui eveniment tulburător pe plan emoțional.
• Hipotensiune severă – este asociată șocului și apare când organele din corp nu primesc suficient sânge și oxigen pentru a funcționa corespunzător. Dacă nu este tratată rapid, poate fi fatală.

Cauzele tensiunii mici

Toate persoanele ajung la un moment dat să se confrunte cu hipotensiune, iar de multe ori nu este prezent niciun fel de simptom. Trebuie subliniat faptul că tensiunea poate să varieze pe durata unei zile în funcție de poziția corpului, ritmul cardiac, nivelul de stres, condiția fizică, alimentele/ băuturile consumate, medicația administrată, momentul din zi.

Anumite afecțiuni medicale pot să conducă la hipotensiune prelungită, care devine periculoasă în lipsa unui tratament adecvat. Printre acestea, se numără următoarele:

• Sarcina, din cauza unei creșteri în volumul de sânge necesar pentru mamă și fătul aflat în dezvoltare; este un aspect normal, iar tensiunea revine la nivel prenatal după naștere.
• O pierdere masivă de sânge în urma unei accidentări din cauză că este redusă semnificativ cantitatea de sânge din corp.
• Circulație sanguină afectată cauzată de un atac de cord, insuficiență cardiacă sau de valve cardiace care funcționează defectuos.
• Stare de slăbiciune sau de șoc, uneori asociată deshidratării – atunci când corpul pierde mai multă apă decât primește pot apărea stare de slăbiciune, amețeală și oboseală. Febra, diareea severă, vărsăturile, abuzul de diuretice și exercițiul fizic intens pot conduce la deshidratare.
• O temperatură prea ridicată sau prea scăzută a corpului.
• Șoc anafilactic – o reacție alergică puternică la nivelul organismului, cauzată de anumite alimente, medicamente, venin de insecte sau latex. Anafilaxia este caracterizată de probleme respiratorii, urticarie, senzație de mâncărime, gât umflat și scădere periculoasă la nivelul tensiunii arteriale.
• Infecții la nivelul sângelui (sepsis) – atunci când o infecție pătrunde în fluxul sanguin, poate cauza o scădere potențial fatală a tensiunii, care poartă denumirea de șoc septic.
• Tulburări endocrine (hipoglicemie, diabet, boli tiroidiene, insuficiență adrenală).
• Lipsa unor nutrimente în alimentație – lipsa de vitamina B12, folat și fier pot împiedica corpul să producă suficiente globule roșii (anemie), apărând o tensiune arterială mică.

De asemenea, și medicamentele pot cauza o scădere a tensiunii arteriale; astfel, alfa-blocantele, beta-blocantele și nitroglicerina (medicație pentru boli cardiace) sunt cauze comune, alături de diuretice, antidepresive triciclice, medicația pentru boala Parkinson și medicația pentru disfuncție erectilă. Există și persoane care au tensiune mică din motive necunoscute,  ceea ce poartă denumirea de hipotensiune  cronică asimptomatică, însă de obicei nu este nocivă.

Cele mai frecvente simptome ale hipotensiunii

Atunci când tensiunea arterială scade sub nivelul considerat normal, pot să apară simptome precum: oboseală, amețeală, pierderea concentrării, greață, piele cu aspect lipicios, depresie, vedere încețoșată și chiar pierderea conștienței.

Gravitatea simptomelor variază; sunt persoane care pot să observe un ușor disconfort, în vreme ce altele se pot simți destul de rău. Atunci când este vorba de șoc, sunt specifice următoarele simptome: confuzie (în special la vârstnici), piele rece și palidă, respirație rapidă și superficială, puls slab și rapid.

Tratamente pentru hipotensiune

Tratamentul pentru tensiunea mică va depinde de cauza care stă la baza apariției. Astfel, acesta poate include medicație pentru boală cardiacă, diabet sau infecție. Dacă medicația este cauza de apariție a hipotensiunii, se impune stoparea sau schimbarea medicamentelor administrate.

Unii experți recomandă aportul de sare în dietă, însă sodiul în exces poate cauza insuficiență cardiacă, în special la adulții vârstnici, motiv pentru care este indicat să discutați cu medicul înainte de a apela la această soluție. Este important să consumați apă din abundență pentru a evita hipotensiunea asociată deshidratării (în special dacă vă confruntați cu diaree/vărsături), precum și pentru a preveni simptomele hipotensiunii mediate neuronal.  În ceea ce privește alimentația, sunt recomandate mesele mici și dese, nu bogate. Sunt de ajutor și ciorapii compresivi, folosiți de obicei pentru a ameliora durerea și inflamația venelor varicoase, dar ajută și la reducerea acumulării de sânge la nivelul picioarelor. Exercițiul fizic zilnic timp de 30-60 minute ajută la creșterea tensiunii; este recomandat cel puțin 2-3 zile pe săptămână.

Persoanele care experimentează o tensiune mică când stau mult timp în picioare, trebuie să facă din când în când pauze și să se așeze, iar cele care experimentează hipotensiune ortostatică trebuie să ajungă treptat într-o poziție verticală, fiind important să nu își țină picioarele încrucișate.  În cazul celor cu hipotensiune cronică sau cauzată de o afecțiune medicală, este indicată monitorizarea ei cu ajutorul unui tensiometru. Fludrocortizon, un medicament care crește volumul de sânge, este folosit pentru hipotensiunea ortostatică, iar midodrina pentru hipotensiunea ortostatică cronică, restricționând abilitatea vaselor de sânge de a se mări.

Rețineți că hipotensiunea indusă de șoc necesită tratament de urgență; personalul medical vă va administra lichide și eventual produse sanguine (plasmă, sânge) pentru a crește tensiunea și a stabiliza semnele vitale.