Colonoscopia reprezintă examinarea intestinului gros în vederea diagnosticării afecțiunilor colonului, cu ajutorul unui colonoscop (tub flexibil cu cameră video). Este una dintre cele mai folosite metode de investigare a acestui organ, pentru că îi permite medicului să observe întreaga suprafață a colonului, dar și o parte a intestinului subțire.
Cu ajutorul colonoscopiei pot fi observate atât leziunile grave, cât și cele minore. Cunoscută și sub numele de endoscopie digestivă inferioară, colonoscopia ajută la depistarea tumorilor, a zonelor inflamate și la descoperirea modificărilor apărute la nivelul mucoasei colonice. Această procedură medicală nu este doar una de examinare, ci poate fi folosită și pentru extragerea polipilor apăruți pe mucoasa colonului.
În timpul colonoscopiei, medicul poate preleva țesut (biopsie) pentru a fi examinat la microscop (examen anatomopatologic) și a stabili natura modificărilor celulare (dacă acestea există). Cu tot cu pregătirea pacientului, colonoscopia durează în jur de 60 de minute, în timp ce manevrele propriu-zise se realizează în maximum 20 de minute.
Colonoscopia este metoda prin care cancerul colorectal poate fi prevenit sau diagnosticat din timp, în faze incipiente. Așa cum este indicat în Ghidul European de Screening al cancerului colorectal, în momentul în care o rudă de grad 1 este diagnosticată cu cancer colorectal, se recomandă o colonoscopie începând cu vârsta de 40 de ani. Dacă ruda de grad 1 e diagnosticată cu acest tip de cancer mai devreme de 50 de ani, atunci efectuarea colonoscopiei este recomandată cu 10 ani mai devreme decât vârsta rudei în momentul diagnosticării. Colonoscopia este indicată tuturor persoanelor care au depășit vârsta de 50 ani din cauza incidenței crescute a polipilor colonici.
Cât de dureroasă este cu adevărat colonoscopia?
Fiind o investigație extrem de complexă, colonoscopia îi aduce un disconfort pacientului. În unele situații, colonoscopia este chiar destul de dureroasă. Pe lângă introducerea unui tub flexibil prin anus, în timpul colonoscopiei se folosesc și diferite cantități de aer sau apă pentru destinderea și relaxarea colonului, în vederea realizării procedurilor medicale potrivite pentru depistarea tuturor modificărilor apărute. Colonoscopia va fi mult mai dificilă pentru persoanele care au suferit anterior diferite intervenții chirurgicale în zona abdominală. În multe cazuri, se administrează sedative.
Ce trebuie să știe pacientul înainte de colonoscopie?
Colonoscopia poate fi făcută atât la recomandarea medicului, cât și la dorința pacientului. În ambele cazuri, înainte de colonoscopie se vor face mai multe investigații. Medicul se va informa despre bolile pe care pacientul le-a avut înainte, dacă a suferit anumite intervenții chirurgicale și dacă se află sub tratament medicamentos sau dacă există alergii la diferite medicamente. În cazul în care se utilizează anticoagulante, medicul trebuie să știe acest lucru cu minimum cinci zile înainte de colonoscopie. Bolnavii de diabet vor fi întotdeauna programați în prima parte a zilei (cât mai de dimineață) pentru endoscopia digestivă inferioară.
Ce alimentație e permisă înaintea procedurii?
În cazul în care nu reprezintă o urgență, colonoscopia se va programa cu minimum șapte zile înainte pentru ca pacientul să-și modifice regimul alimentar astfel încât diagnosticarea să fie cât mai precisă (colonul trebuie să fie cât mai curat). În pregătirea colonoscopiei, pacientul nu va mai consuma alimente bogate în fibre vegetale, sfeclă, varză roșie, castraveți, citrice, semințe sau salată.
Cu trei sau patru zile înainte de colonoscopie, sunt permise doar următoarele alimente:
- supă (de preferat supă de legume care să fie și strecurată);
- iaurt (cât mai slab posibil);
- pâine albă (exclusă pâinea cu semințe);
- carne slabă (fiartă sau la grătar);
- brânză (de vacă).
Cu o zi înainte de efectuarea colonoscopiei, pacientul nu are voie să consume niciun aliment. În cazul în care intervenția este programată pentru dimineață, este interzis și consumul de apă. Dacă, totuși, programarea se face după ora 13-14, pacientul va fi lăsat să consume apă însă în cantități foarte mici.
La sfatul medicului, pacientul va folosi diferite cantități de laxativ, pentru curățarea colonului. Dozajul va fi stabilit de medic, în funcție de pacient. Cu cât colonul va fi curățat mai bine, cu atât diagnosticul va fi mai precis.
Când este necesară o colonoscopie?
Colonoscopia se recomandă în momentul în care apar următoarele simptome:
- probleme gastrointestinale: dureri de stomac, diaree cronică, constipație;
- sânge în scaun: în cazul în care nu e asociat cu alte probleme medicale (apare din senin), iar pacientul are peste 45 de ani;
- nivel al fierului seric scăzut (depistat în urma unei analize de sânge).
Când se poate apela la sedare pentru efectuarea colonoscopiei?
În cazul în care doriți să fiți sedați în momentul colonoscopiei, trebuie să știți că acest lucru este posibil. Trebuie doar să anunțați acest lucru încă din momentul programării și să înțelegeți ce presupune aceast lucru.
Colonoscopia se poate realiza fie cu analgosedare (introducerea unor substanțe cu efect relaxant), fie prin sedare totală (introducerea unor substanțe care provoacă un somn profund). Pacientul își va reveni din sedare la finalul intervenției chirurgicale, dar nu va putea părăsi spitalul în următoarele 30-60 de minute, cât timp va sta sub supraveghere medicală.
Este important de știut că după anestezie, externarea se va face în prezența unui însoțitor, iar pacientul nu va avea voie să conducă un autoturism timp de 24 de ore. De asemenea, este indicat ca pacientul să aibă o perioadă de relaxare, fără să aibă activități solicitante sau periculoase.
Ce riscuri prezintă colonoscopia?
Este bine de știut că sunt rare cazurile în care colonoscopia produce complicații, dar, ca orice procedură invazivă, poate prezenta anumite riscuri:
- hemoragii;
- perforarea colonului;
- complicații provocate de alergia la diferite medicamente.
Apariția complicațiilor va fi rezolvată cu intervenția rapidă a medicilor, imediat după ce este sesizată problema.
Se poate examina colonul și prin alte metode?
Colonoscopia nu este singura variantă pentru examinarea colonului. Desigur, este una dintre cele mai sigure modalități pentru diagnostic, dar sunt și alte modalități prin care medicul poate analiza colonul pacientului.
În cazul în care colonoscopia nu poate fi realizată din cauza unor probleme medicale (afecțiuni cardiace importante, operații abdominale, tratamente medicale), se utilizează colonoscopia virtuală (tomografie computerizată) sau capsula endoscopică pentru colon.
Din păcate, aceste metode nu permit prelevarea biopsiilor, eliminarea polipilor și pot aduce informații neclare în cazul în care colonul nu poate fi vizualizat în întregime.
