Boli digestive

Helicobacter pylori – cauze, simptome și tratament

Helicobacter pylori este o bacterie care se dezvoltă în zona intestinului subțire, responsabilă pentru cele mai multe cazuri de ulcer. De obicei este asimptomatică și poate necesita un tratament îndelungat.

Helicobacter pylori este o bacterie gram-negativă care poate afecta țesutul din stomac și duodenul (primul segment din intestinul subțire), cauzând inflamație locala, dar și ulcer peptic la nivelul tractului digestiv superior (principala cauză a ulcerelor). Un număr semnificativ de persoane sunt infectate cu această bacterie, fără a prezenta simptome, estimându-se că aproximativ 2/3 din populația lumii o are în corp.

Acțiunea acestei bacterii are loc asupra mucoasei protectoare a stomacului; H. pylori produce o enzimă denumită urează, care scade aciditatea acizilor gastrici (îi neutralizează), conducând la o slăbire a capacității de protecție a mucoasei stomacale. Celulele din stomac ajung astfel mult mai expuse acțiunii acidului gastric și pepsinei (lichid digestiv puternic), ceea ce în timp cauzează leziuni sau ulcerații în stomac sau duoden.

De asemenea, acest patogen se poate alipi de celulele stomacului, care nu se mai pot proteja bine, ajungând să se inflameze și poate determina secreția excesivă de acid gastric (nu se cunoaște însă mecanismul de acțiune).

Cum acționează H. pylori în organism

Deși majoritatea persoanelor care au această bacterie în tractul gastrointestinal prezintă puține simptome sau nu au deloc simptome, cele mai multe dezvoltă inflamație în urma răspunsului pe care îl are corpul față de bacteria în sine și față de o substanță asociată citotoxică, denumită Vac-A, produsă de H. pylori.

Cercetătorii sugerează faptul că acidul gastric stimulează proliferarea bacteriei și producerea citotoxinei și crește gradul de proliferare la nivelul mucoasei intestinale, conducând la inflamație și formare de ulcer peptic. Există și studii care au demonstrat că aceste bacterii și compușii pe care îi produs conduc la modificări la nivelul celulelor din mucoasa stomacului care sunt asociate cu cancer de stomac și alte forme de cancer, însă aceste afecțuni apar relativ rar.

Cauze și factori de risc pentru infecția cu H. pylori

Specialiștii nu cunosc încă exact modul de proliferare al acestei infecții, însă consideră că are loc o transmitere pe cale oral-orală sau fecal-orală. Calea de transmitere orală presupune că bacteria ajunge de la o persoană la alta prin schimb de salivă, cum ar fi prin sărut. De asemenea, poate fi transmisă prin contact cu vomă sau materii fecale ale unei persoane infectate – prin consumul de alimente care nu au fost bine curățate/preparate sau de apă infectată.

O persoană este expusă unui risc mai mare de infectare ca urmare a vârstei (peste 50 de ani), rasei și etniei (54% dintre afro-americani și 60% dintre hispanici au bacteria în organism). De subliniat faptul că în majoritatea cauzurilor primul contact cu bacteria are loc în copilărie.

Simptome Helicobacter pylori

Persoanele contaminate cu H. pylori nici nu cunosc existența infecției. Uneori poate apărea o inflamație la nivelul mucoasei stomacale (gastrită), precum și ulcere peptice în stomac sau duoden. Simptomele specifice ulcerului includ durere abdominală cu următoarele caracteristici: durere surdă care nu dispare, care apare la interval 2-3 ore după masă, care apare și dispare timp de mai multe zile sau săptămâni, debutează în timpul nopții, care dispare când se consumă alimente sau medicamente antiacide.

Această durere devine mai pregnantă când stomacul este gol. Alte simptome specifice ulcerului pot include: scădere în greutate, lipsa apetitului, balonare, eructații, deranjamente stomacale, greață și văstăuri, halenă (respirație urât mirositoare), arsuri în capul pieptului, scaune de culoare închisă sau asemănătoare cu smoala.

Diagnostic și tratament pentru infecția cu H. pylori

Alături de istoricul medical și examinarea fizică, medicul poate recomanda alte teste precum: teste sanguine (se urmărește prezența anticorpilor, respectiv IgG și/sau IgA), culturi ale materiilor fecale, teste respiratorii (se verifică dacă există carbon după un interval de 10-20 minute de la înghițirea unei pilule cu molecule de carbon – indică faptul că H. pylori a secretat urează), endoscopie superioară, esofago-gastroduodenoscopie (este investigată mucoasa tractului digestiv – esofag, stomac, duoden cu ajutorul unui endoscop care poate preleva o mostră de țesut care poate indica prezența enzimei urează).

Medicul care se ocupă de diagnosticul și tratamentul acestei afecțiuni poate fi de medicină generală, însă în unele cazuri se impune un specialist în boli infecțioase, gastroenterolog și posibil un chirurg.

Tratamentul diferă în funcție de vârstă, stare generală de sănătate și istoric medical, gravitate, toleranță la anumite medicamente/tratamente/terapii, prognostic. Pot fi recomandate antibiotice care distrug bacteria, precum și blocante de H2 (reduc cantitatea de acid din stomac prin blocarea histaminei – cu rol în secreția de acid), inhibitori ai pompei de protoni (împiedică stomacul să secrete acid), protectoare ale mucoasei stomacale.

Trebuie reținut că după finalizarea tratamentului este necesară repetarea testării pentru a verifica dacă infecția a dispărut. Bacteria poate fi dificil de eradicat din stomac ca urmare a rezistenței la antibiotice, prin urmare 2 sau mai multe antibiotice sunt administrate deodată cu un medicament de tip inhibitor al pompei de protoni (omeprazol sau esomeprazol). Blocantele de H2 folosite de mult timp în mod eficient pentru tratamentul ulcerului includ: ranitidină, famotidină,cimetidină, nizatidină. Alte variante de inhibitori ai pompei de protoni sunt: lansoprazol, rabeprazol, pantoprazol.

Dacă nu este tratată la timp, Helicobacter pylori poate cauza ulcer peptic, care lezează mucoasa stomacală și poate cauza: hemoragie la spargerea unui vas de sânge, perforație în peretele intestinal, blocaj intestinal (când ulcerul se află într-un loc care împiedică golirea stomacului). Nu în ultimul rând, bacteria poate conduce și la apariției gastritei sau a cancerului stomacal dacă nu este tratată la timp.

Mulți specialiși consideră că dispepsia (simptomele non-ulceroase asociate meselor) poate fi legată de infectarea cu H. pylori. Deși nu este clar dacă bacteria conduce la dispepsie, medicii preferă de obicei să testeze pacienții pentru a verifica prezența infecției și să îi trateze dacă aceasta este apare în rezultate.

Deoarece un număr semnificativ de persoane sunt infectate cu H. pylori, tratamentul și prevenirea complicațiilor este dificilă. Printre recomandările de prevenire a ulcerelor se includ: reducerea sau stoparea aportului de alcool și a fumatului, folosirea de paracetamol în locul antiinflamatoarelor nesteroidiene, evitarea cofeinei, verificarea simptomelor de infectare după radioterapie, evitarea/reducerea stresului. Folosirea tehnicilor de spălare a mâinilor cu apă curată reduce șansele de infectare.

Prognosticul acestor infecții este de obicei bun, însă un procent de până la 20% dintre persoane pot prezenta infecții recurente. Complicațiile grave asociate ulcerului includ: hemoragie internă (când se rupe un ulcer peptic), obstrucție (când o tumoare blochează circuitul bolului alimentar), perforație (când un ulcer se sparge prin peretele stomacal), peritonită (infecție a peritoneului).

Articole recomandate
Boli digestive

Uleiul de ricin – beneficii pentru sănătate

4 Minute
Uleiul de ricin este recunoscut datorită efectului pe care îl are în ceea ce privește constipația și declanșarea travaliului. Oferă…
BOLIBoli digestive

Enterocolita – cauze, simptome și tratament

2 Minute
Enterocolita este o afecțiune gastrointestinală, ce poate afecta atât intestinul subțire, cât și intestinul gros, și care este produsă de…
BOLIBoli digestive

Cele mai frecvente infecții digestive virale și bacteriene

1 Minute
Pentru a înțelege diferența dintre infecțiile virale și cele bacteriene, ar trebui în primul rând să explicăm diferența dintre un…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *