Hernia hiatală este o tulburare gastroenterologică și se traduce prin deplasarea unei porțiuni din esofag sau stomac în cavitatea toracică. Această mutare se produce prin perforarea orificiului diafragmatic.
Diafragma este un mușchi esențial al corpului, care separă cavitatea toracică de cea abdominală, fiind implicat în procesul de respirație. Diafragma este formată din mai multe ligamente și țesuturi și se deschide în trei puncte: zona esofagului, zona arterei principale, zona venei cave.
Hernia hiatală este asimptomatică în cele mai multe dintre cazuri, dar atunci când perforația este de dimensiuni mai mari, acidul gastric se întoarce în esofag și cauzează arsuri gastroesofagiene. În situații critice, descoperită foarte târziu sau netratată încă de la apariția simptomelor importante, hernia hiatală este tratată prin intervenție chirurgicală.
Există trei tipuri principale de hernie hiatală:
- hernia hiatală prin alunecare;
- hernia hiatală paraesofagiană;
- hernia hiatală mixtă.
Cauze
Hernia reprezintă apariția unei inflamații provocate de o deplasare anormală a unui țesut sau organ în cavitatea învecinată.
Presiunea la nivelul abdomenului, modificările suferite de diafragmă și întinderea joncțiunii fasciale dintre esofag și diafragmă sunt principalele cauze care duc la apariția herniei hiatale. De asemenea, leziunile de orice tip apărute în aceste zone, fie din naștere (hiatus mărit), fie care urmare a unor intervenții chirurgicale, cresc riscul de hernie hiatală.
Pe lângă cauzele amintite anterior, specialiștii au stabilit că există și alți factori de risc importanți în dezvoltarea acestei tulburări:
- vârsta – odată cu înaintarea în vârstă apar atrofierea musculară și reducerea elasticității diafragmei;
- obezitatea – kilogramele în plus produc o presiune mult peste limită în abdomen;
- sexul – hernia hiatală este mai des întâlnită la femei (din cauza presiunii intra-abdominale exercitate atât în timpul sarcinii, cât și în momentul nașterii);
- patologii asociate – esofagita cronică sau refluxul gastroesofagian pot provoca scurtarea esofagului și creșterea riscului de hernie hiatală;
- regimul alimentar – o alimentație săracă în fibre ar putea provoca o constipație cronică, afecțiune care, de asemenea, poate crește șansele de apariție a herniei hiatale.
Simptome
Așa cum este menționat și mai sus, hernia hiatală poate fi asimptomatică, iar pacientul nu va afla decât accidental că suferă de această afecțiune. Există însă și cazuri mai severe, în care pacientul se poate confrunta cu diverse simptome:
- arsuri gastroesofagiene;
- durere în piept;
- probleme la înghițire;
- senzație de gât uscat;
- dureri abdominale;
- vărsături;
- scaun de culoare neagră;
- eructație (râgâială);
- tuse;
- dureri în gât și răgușeală;
- probleme respiratorii (în cazul herniilor hiatale de dimensiuni mari);
- tulburări ale ritmului cardiac.
În cazul herniei hiatale la copii, se recomandă vizita la medic în momentul apariției durerilor abdominale puternice, a problemelor de respirație și a scaunelor cu sânge. De asemenea, vărsăturile reprezintă un alt simptom important manifestat la copii (uneori vărsături cu sânge). Conform studiilor, hernia hiatală este prezentă la unii copii încă din momentul nașterii, iar cele mai multe dintre simptome apar după mese.
Tratament
Endoscopia și radiografia cu bariu sunt cele două proceduri prin care se obțin imagini clare ale tractului digestiv superior. Dacă medicul va depista modificări la nivelul stomacului (dacă stomacul împinge sau pătrunde prin diafragmă), atunci se poate pune diagnosticul de hernie hiatală.
În funcție de dimensiunile perforației și de simptomele pacientului, se va alege un tratament medicamentos pentru reducerea arsurilor gastroesofagiene.
În cazul în care simptomele nu se reduc, sau în momentul în care medicul consideră că medicamentele nu pot fi de ajutor, se apelează la intervenția chirurgicală. Se intervine pentru refacerea mușchilor slăbiți de la nivelul esofagului sau pentru așezarea stomacului în poziție normală.
Statistic, hernia paraesofagiană este cea care are cel mai des nevoie de intervenție chirurgicală, pentru a evita riscul de strangulare.
La fel ca în cazul oricărei intervenții chirurgicale, hernia hiatală poate avea complicații după operație, însă în cazuri foarte rare. Complicațiile pot consta în hemoragie, greață, diaree sau, din contră, constipație severă.
În funcție de starea generală, operația de hernie hiatală nu va ține pacientul mai mult de 4-6 zile în spital, iar externarea se va face cu un regim alimentar prestabilit și cu evitarea efortului fizic susținut pentru o perioadă de minimum două luni.
Cum se pot reduce simptomele herniei hiatale:
- mâncați des și alimente puține – specialiștii recomandă între 5 și 6 mese pe zi;
- mestecați cât mai mult mâncarea înainte de înghițire;
- nu mergeți la culcare imediat după masă – se recomandă minimum 1-2 ore distanță de la ultima masă până la somn;
- păstrați poziția corectă în timpul somnului – trunchiul și capul trebuie să fie mai ridicate;
- evitați fumatul;
- evitați grăsimile;
- eliminați kilogramele în plus.
Totodată, se recomandă evitarea următoarelor alimente:
- ciocolata;
- roșiile;
- mâncărurile picante;
- ceapa;
- alcoolul;
- citricele.
Sucul de aloe vera are efecte benefice
Un studiu din 2015 a constatat că sucul decolorat și purificat de aloe vera poate fi un element important în tratarea simptomelor de reflux gastroesofagian. În unele dintre cazurile studiate, sucul de aloe vera a oferit rezultate mai bune decât medicamentele clasice care se prescriu pentru reducerea refluxului acid. Astfel, s-a observat că sucul din aloe vera se comportă ca un agent antiinflamator, dar are și rol în reducerea producției de acid.
Sucul de aloe vera conține mai multe tipuri de vitamine, minerale și aminoacizi și ajută la detoxifierea corpului. Conținutul său stimulează digestia și elimină elementele nocive din stomac. Acest tip de suc ajută la reducerea nivelului de colesterol și reduce nivelul zahărului din sânge.
