Ectima contagiosum este o boală de piele, ocupațională, foarte contagioasă, provocată de un parapoxovirus și/sau de stafilococi, întâlnită frecvent la persoanele care intră în contact cu caprele și oile. Boala este, adesea, mai severă la capre decât la oi, iar copiii și mieii sunt mai sensibili la această infecție. Animalele pot fi protejate împotriva ectima contagiosa prin vaccin.
Articolul prezintă cauzele, simptomele, tratamentul precum și metodele de diagnostic ale infecției cu ectima.
Ce este ectima?
Ectima este cauzată de un virus de tip parapoxvirus, din familia poxviridae și/sau de suprainfectări streptococice și stafilococice. Ectima contagiosa la om apare în urma contactului cu animale infectate sau recent vaccinate, în combinație cu traumatisme cutanate.
Ectima contagiosa, cunoscută și sub denumirea de dermatită pustuloasă contagioasă, rezultă în urma contactului direct al pielii lezate cu animale infectat cu virusul care o provoacă.
Boala nu se transmite de la om la om.
Ectima: simptome
Ectima afectează cel mai adesea fesele, coapsele, picioarele, mâinile. Ocazional, ganglionii limfatici pot fi inflamați și dureroși. Leziunea de ectima contagiosa începe, de obicei, ca o veziculă sau o pustulă și o inflamație a pielii.
Această infecție este, de obicei, limitată la epidermă (stratul superior al pielii). Leziunile apar sub formă de pustule și se transformă rapid în leziuni ulceroase. Aceste leziuni progresează, de obicei în șase stadii, fiecare stadiu având, de cele mai multe ori, durata de evoluție de circa o săptămână.
Alte semne și simptome includ:
– febră ușoară
– stare de rău
– senzație de slăbiciune
– umflarea ganglionilor limfatici
În general, leziunile au dimensiuni cuprinse între 2 și 3 cm., dar pot ajunge până la 5 cm și pot fi dureroase, dar de cele mai multe ori se vindecă fără cicatrici.
Ectima: cauze
Ectima este cauzată de infecția cu virusuri, cum ar fi parapoxvirusul sau/și streptococi (denumită și ectima streptococică) și stafilococi. Adesea se înregistrează infectări mixte.
Cel mai adesea cauza infectării este contactul direct al unei leziuni sau răni deschise cu un animal infectat sau proaspăt vaccinat.
Alte cauze pot fi:
– igiena precară
– umiditatea crescută
– transpirație abundentă
– afecțiuni dermatologice preexistente (dermatită, psoriazis, impetigo)
Ectima: diagnostic
Pentru stabilirea microorganismului care a determinat ectima, dar și pentru a exclude alte afecțiuni dermatologice care se manifestă similar (pioderma gangenosum, leishmaniaza, infecțiile fungice), sunt necesare testele de sânge cu antibiogramă și biopsia cutanată
Ectima: tratament
Pentru tratarea simptomelor de ectima sunt indicate unguentele pe bază de antibiotice și badijonările cu betadină sau apă oxigenată.
În cazul unei infecții streptococice, medicul poate prescrie administrarea de antibiotice pe cale orală. Dacă apare o infecție secundară stafilococică, medicul poate considera necesară antibioterapia intravenoasă combinată.
Ectima: prevenție
Există câteva lucruri pe care le puteți face pentru a reduce riscul de infectare:
– purtați mănuși atunci când atingeți oile și caprele
– acoperiți rănile, tăieturile sau zgârieturile cu un pansament impermeabil, în special atunci când intrați în contact cu oi sau capre
– spălați-vă pe mâini cu apă și săpun cât mai des
– vaccinați animalele
– curățați și igienizați în mod regulat țarcurile în care sunt ținute animalele
Ectima: posibile complicații
Netratată, sau tratată necorespunzător, ectima poate duce la diverse complicații:
– infectare recurentă și suprainfectare stafilococică
– eritem multiform, o erupție cutanată care este descrisă deseori ca arătând ca un „ochi de taur”
– pemfigoid bulos, o afecțiune a pielii care poate provoca vezicule mari, pline cu lichid, care se pot sparge și au risc mare de suprainfectare.
Dacă suspectați că ați fost infectat cu ectima, spălați-vă cu apă și săpun, bandajați leziunea și adresați-vă medicului dumneavoastră pentru o anamneză completă și teste de laborator menite să stabilească un diagnostic precis, în urma căruia medicul vă va prescrie un tratament adecvat.
Surse:
https://www.cdc.gov/poxvirus
https://www.nhs.uk/
https://dermnetnz.org/