Hematologie

Splina mărită – cauze, simptome și tratament

în care splina își modifică dimensiunile și greutatea inițiale. O splină normală poate cântări între 100 și 250 de grame, în timp ce în momentul în care apare splenomegalia, splina va ajunge să cântărească până la 500 de grame.

Splina reprezintă unul dintre cele mai importante organe ale sistemelor limfatic și imunitar, deținând un rol esențial în lupta pentru apărarea organismului nostru. Splina este și un organ care depozitează o cantitate importantă de sânge, pe care îl trimite în corp în cazul în care apar hemoragii sau în momentul în care corpul are nevoie de mai mult sânge, în general în timpul unui efort fizic susținut. Splina depozitează în jur de 200-300 de grame de sânge.

Splenomegalia este cea mai întâlnită afecțiune a splinei. În momentul în care splina se mărește, activitatea sa obișnuită se modifică, iar numărul de celule sangvine circulante devine mult mai mic. Astfel, funcții importante ale splinei ca stocarea și distrugerea celulelor anormale sunt afectate, cauzând infecții frecvente, anemie și sângerări.

Splenomegalia poate fi considerată o afecțiune secundară, un prim semn al prezenței unei boli grave în organism.

Cauze

Splina mărită poate avea la bază mai multe cauze și poate apărea în urma unor infecții, a unor boli de sânge, de ficat sau a unor dereglări semnificative la nivelul sistemului limfatic.

Principalele infecții care pot provoca apariția splenomegaliei:

  • infecții virale: mononucleoza (infecția cu virusul Epstein Barr);
  • infecții bacteriene: endocardita;
  • infecții parazitare: toxoplasmoza.

Alte boli sau afecțiuni care cauzează mărirea splinei sunt:

  • talasemia;
  • lovituri puternice în zona splinei;
  • boli metabolice: Sindromul Hurler, boala Gaucher;
  • hipertensiune portală (provocată, în general, de ciroză);
  • insuficiență cardiacă congestivă;
  • tuberculoza;
  • poliartrita reumatoidă;
  • anemia;
  • leucemie;
  • metastazarea cancerului.

În funcție de cauzele care stau la baza splinei mărite, splenomegalia poate fi de mai multe tipuri:

  • splenomegalie inflamatorie: lărgirea acută a splinei. Apare în momentul în care organismul ajunge să producă, în ritm rapid, mai mulți anticorpi decât ar trebui, ca rezultat al hiperplaziei limfoide;
  • splenomegalia hiperplazică;
  • splenomegalia congestivă: rezultat al cirozei;
  • splenomegalia infiltrativă: rezultat al acumulării de materiale nedigerabile (boala Gaucher, amiloidoza);
  • splenomegalia infecțioasă.

Simptome

Din păcate, în multe cazuri, splenomegalia nu oferă simptome majore, iar bolnavul poate să nu știe că suferă de această problemă medicală. În alte cazuri, manifestările unei spline mărite sunt destul de comune și pot fi confundate și cu simptomele unor alte afecțiuni.

Printre simptomele recunoscute frecvent la pacienții cu splină mărită se numără:

  • indigestie;
  • durere abdominală;
  • oboseală;
  • scădere rapidă în greutate;
  • hemoragii;
  • vânătăi apărute din senin, fără să fie cauzate de lovituri;
  • sughiț;
  • proces lent de vindecare a rănilor;
  • piele îngălbenită;
  • lipsa poftei de mâncare;
  • senzația de sufocare, de lipsă a aerului;
  • senzația de plenitudine (senzație de stomac plin, deși s-a consumat o cantitate redusă de hrană);
  • durere în partea din stânga a abdomenului;
  • senzația de mâncărime a pielii.

Tratament

Confirmarea diagnosticului de splenomegalie se va realiza numai de către medicul specialist, după efectuarea mai multor examene clinice și teste (radiografie, ultrasonografie, tomografie computerizată abdominală sau RMN). În cazul în care există temeri pentru boli mai grave (ciroză sau anumite tipuri de cancer de sânge) se va efectua o biopsie hepatică.

În funcție de rezultatul analizelor, se va putea stabili exact care este cauza care a dus la mărirea splinei și se va recomanda tratamentul. De regulă, tratarea cauzei principale a splinei mărite va rezolva situația, splina reușind să revină la un nivel normal, iar pacientul nu va avea nevoie de intervenție chirurgicală.

În cazul în care splenomegalia este provocată de o infecție bacteriană, se va urma un tratament pe bază de antibiotice.

Dacă splina mărită provoacă simptome severe, există risc de complicații majore, iar cauza nu poate fi identificată cu precizie, atunci se va apela la splenectomie (înlăturarea chirurgicală a splinei). Lipsa splinei din organism va slăbi sistemul imunitar și va crește riscul de infecții. De aceea, imediat după splenectomie, pacientul va fi sfătuit să facă diferite tipuri de vaccinuri și să utilizeze anumite medicamente pentru a preveni infecțiile din organism.

Șansele de vindecare completă și de a duce o viață în condiții normale pentru pacienții care suferă de splenomegalie depind în proporții mari de cauza care a determinat mărirea splinei.

Complicații

Pacienții care au splina mărită, prezintă risc ridicat de rupere a acestui organ. În cazul rupturii de splină, pacientul va resimți dureri puternice în zona abdominală și va apărea scăderea tensiunii arteriale. Ruptura splinei nu are drept cauză doar splenomegalia, ci poate fi produsă și de lovituri puternice în zona splinei sau de accidente de mașină. Pentru a evita decesul, ruptura de splină se tratează prin intervenție chirurgicală de urgență, unde fie se va reface splina, fie, în cazuri grave, splina va fi îndepărtată.

Splenomegalia, o boală destul de rară

Splina mărită este o afecțiune întâlnită destul de rar la persoanele adulte. De exemplu, în Statele Unite studiile au arătat că splenomegalia a fost raportată la doar 2% din totalul populației, în timp ce mai multe țări din Europa indică un procent asemănător.

Totuși, în Asia și Africa există o frecvență ridicată pentru splina mărită. În aceste zone se întâlnește des splenomegalia tropicală, afecțiune specifică locurilor unde malaria este prezentă. Factorii genetici și subnutriția sunt cauzele principale care produc modificări la nivelul splinei.

Cum poți ajuta la buna funcționare a splinei

Pentru a evita mărirea splinei și pentru a ajuta organismul să aibă un sistem imunitar cu funcționare optimă, există câteva lucruri pe care fiecare persoană le poate face cu ușurință:

  • Mănâncă liniștit: este foarte important ca alimentele să fie consumate în timp ce ești așezat, nu din picioare. De asemenea, mestecă încet și nu mânca în viteză;
  • Mese dese, cantități mici: mesele dese în care se consumă cantități mici de alimente vor fi mai ușor de digerat;
  • Consumă supe și ciorbe: vor fi asimilate mai ușor de sistemul digestiv, iar splina va avea mai puțin de lucru;
  • Consumă proteine în cantități mici: proteinele în cantități mici vor ajuta splina și vor da mai multă energie corpului;

Consumă carbohidrați buni: sfeclă, morcovi, fasole neagră, mazăre.

Articole recomandate
BOLIHematologie

Siclemia

2 Minute
Această afecțiune a fost descrisă pentru prima dată în anul 1910 de către medicul american James B. Herrick. Faptul că…
BOLIHematologie

Corpul uman poate produce 119 milioane de globule roșii pe secundă

1 Minute
Numărul de celule din corpul uman diferă de la individ la individ, în funcție de vârstă, greutate etc. Oricum, indiferent…
BOLIHematologie

Hemofilia

2 Minute
Hemofilia este o afecțiune genetică rară a sângelui. Și-a căpătat numele de „boală regală” din cauza faptului că regina Victoria…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *