În decursul ultimului an, oameni de știință din întreaga lume au muncit asiduu pentru a concepe și fabrica un vaccin eficient împotriva COVID-19. Deși majoritatea se află în stadii preclinice, 48 din aproximativ 200 de vaccinuri au fost testate pe oameni, prezentând rezultate promițătoare în fazele avansate de testare (începând de la faza a treia) și un grad ridicat de siguranță.
Vaccinul de la Moderna
Acest vaccin a fost primul testat pe subiecți umani în SUA, conform unui raport Live Science și unul dintre primele care a prezentat rezultate bune în faza a treia de testare; pare să fie în general sigur și bine tolerat, iar efectele sale adverse includ oboseală, dureri de cap și musculare, frisoane și durere la locul înțepăturii. Conform statisticilor, eficacitatea sa este de 94.5% în protecția împotriva COVID-19; în studiile pe animale, maimuțele au dezvoltat un răspuns imunitar puternic față de noul coronavirus, protejând împotriva unei infectări timpurii. Vaccinul Moderna se bazează pe o tehnologie de secvențiere a materialului genetic, denumită ARN mesager; aceasta „învață” celulele să construiască singure proteine virale, declanșând un răspuns imunitar în urma expunerii la virus (presupune identificarea și combaterea sa rapidă de către organism). Compania se așteaptă să producă 500 milioane – 1 miliard de doze la nivel global în 2021, urmând să primească cât de curând o autorizare pentru utilizare de urgență.
Vaccinul de la Pfizer
Alături de compania germană BioNTech, Pfizer a dezvoltat un vaccin tot pe baza mesagerului ARN pentru a stimula sistemul imunitar să recunoască coronavirusul; anticorpii neutralizanți produși în urma vaccinării au ajuns la un nivel de 1.8-2.8 mai mare decât cel observat la pacienții vindecați, corpul ajungând să producă și celule T (limfocite cu rol central în imunitatea mediată celular) și alte molecule necesare combaterii infecției. Conform analizei aferente fazei a treia de testare (care va continua pentru încă 2 ani, în care vor fi colectate date cu privire la siguranță și eficacitate), vaccinul dispune de o eficacitate de 95% în prevenirea infectării cu COVID-19. Pacienții pe care a fost testat nu au prezentat reacții adverse grave, cu excepția următoarelor: febră, oboseală, dureri de cap, frisoane, dureri musculare și articulare. Compania Pfizer a fost prima care a solicitat o autorizare pentru utilizare de urgență, vaccinul urmând să fie distribuit în luna decembrie într-un număr de până la 50 milioane doze, ajungând în anul 2021 până la 1.3 miliarde doze la nivel mondial. Marea Britanie a fost prima țară din lume care a aprobat acest vaccin, în data de 2 decembrie, urmată de Bahrain (4 decembrie), Arabia Saudită (9 decembrie), Canada (9 decembrie), și S.U.A. (12 decembrie).
Vaccinurile cu mesageri ARN prezintă mai multe avantaje, inclusiv faptul că se pot fabrica mai repede și acționează mai rapid prin comparație cu vaccinurile tradiționale, care necesită timp de creștere și inactivare a unor patogeni sau proteine. De asemenea, pot să fie mai rezistente împotriva patogenilor care au tendința de a suferi mutații, cum se întâmplă în cazul virusurilor gripale și al coronavirusurilor. Aspectul negativ legat de ele este că pot cauza reacții adverse în corp, având probleme cu stabilitatea, se descompun mai rapid și pot limita gradul de imunizare. Momentan, aceste vaccinuri par să fie o alternativă promițătoare. Atât vaccinul de la Moderna, cât și cel de la Pfizer folosesc aceeași tehnologie, fiind administrate în 2 doze și având rezultate similare. O diferența importantă constă în faptul că cel de la Pfizer trebuie depozitat la temperaturi de -70 grade Celsius, în vreme ce vaccinul de la Moderna necesită păstrarea la temperatura de numai -20 grade Celsius. De asemenea, compania germană nu a primit bani de la stat pentru cercetare și dezvoltare, în vreme ce Moderna a primit.
Vaccinul de la AstraZeneca
Acest vaccin a fost dezvoltat de cercetători din cadrul Universității Oxford și compania AstraZeneca, fiind eficient în proporție de 70% în prevenirea infectării cu COVID-19 și de 90% atunci când este administrat în dozajul corect. Sistemul imunitar este stimulat de acesta să producă celule T (un grup important de leucocite pentru combaterea patogenilor) și anticorpi neutralizanți. Necesită administrarea a 2 doze, la 28 zile distanță și este testat în faza a treia în întreaga lume. Cercetările cu privire la siguranță nu sunt încă finalizate. Niciun participant nu a dezvoltat însă infecție sau vreo complicație după administrare și nici nu a fost internat; adulții mai vârstnici l-au tolerat mai bine decât tinerii. Studiile clinice au fost întrerupte de două ori, după ce doi participanți au dezvoltat simptome neurologice. Vaccinul este fabricat dintr-o versiune slăbită a unui adenovirus, cu proteine spike specifice coronavirusului adăugate în laborator. Maimuțele pe care a fost testat nu au dezvoltat pneumonie. Singurele efecte adverse asociate acestuia sunt dureri musculare și frisoane.
Vaccinul de la CureVac
CureVac este pionier în dezvoltarea unei clase complet noi de vaccinuri bazate tot pe ARN mesager, transportat în celule de nanoparticule lipidice. Această platformă de vaccinare a fost dezvoltată în ultimul deceniu, folosind molecula ca transportator pentru informație, cu ajutorul căreia corpul poate produce propriile substanțe active pentru a combate infecția; s-a observat o creștere de 4 ori la nivel de anticorpi neutralizanți creați de organismul uman. Compania germană a avansat în faza a doua de testare, fiind încurajată de profilul de stabilitate, care nu necesită temperaturi de depozitare extrem de joase, putând fi păstrat chiar 24 de ore la temperatura camerei. Reacțiile adverse menționate de participanții la testare au inclus febră moderată spre severă și durere la locul înțepăturii.
Vaccinul de la Janssen
Și acest vaccin se bazează pe un adenovirus cu putere diminuată, fiind administrat într-o singură doză. Informația despre patogen ajunge în corp pentru a declanșa un răspuns imunitar; adenovirusul injectat exprimă proteina spike specifică SARS-CoV-2. Tehnologia folosită pentru fabricare este aceeași folosită pentru vaccinul Ebola. Johnson&Johnson a semnat deja un contract cu guvernul SUA pentru a furniza 100 milioane doze dacă primește autorizarea pentru utilizare în urgență din partea FDA (Administrația Alimentelor și Medicamentelor din S.U.A.). În luna noiembrie, compania a anunțat lansarea fazei a treia de testare pentru siguranța și eficacitatea celor 2 doze pe care le implică administrarea vaccinului. Aproape toți participanții implicați au dezvoltat anticorpi și răspuns puternic al celulelor T, inclusiv anticorpi neutralizanți, după o singură doză. Reacțiile adverse asociate sunt prezentate drept ușoare și moderate, doar un singur eveniment fiind considerat semnificativ de cercetători, al unui subiect care a dezvoltat infecția cu COVID-19.
Vaccinul Sputnik-V
Institutul de Cercetare Gamaleya, subordonat Ministerului Sănătății din Rusia, este responsabil de crearea acestui vaccin, bazat pe două tulpini de adenovirus, care poate crește eficacitatea altor vaccinuri concurente. Eficacitatea anunțată a acestuia este de peste 91.4%, conform unei analize din faza a treia de testare. Președintele Putin a anunțat că va fi folosit pentru mii de persoane, deși nu fusese testat decât pe grupuri mici, atrăgând un val de critici la nivel internațional. Majoritatea reacțiilor adverse constatate au fost ușoare, iar participanții la studiile de testare au dezvoltat un nivel ridicat de anticorpi împotriva coronavirusului.
Vaccinul de la Sinovac
Compania chineză Sinovac Biotech a dezvoltat și este în curs de testare a vaccinului CoronaVac, fabricat din versiunea inactivată a virusului SARS-Cov-2. Astfel de vaccinuri, cum este și vaccinul antigripal sau cel împotriva hepatitei A, au de obicei un efect protector mai redus și pot necesita rapeluri, conform Departamentului de Sănătate și Servicii Umane din SUA. De asemenea, pot prezenta un risc în cazul persoanelor cu sistem imunitar slăbit sau probleme de sănătate preexistente. Însă acest vaccin poate crea răspunsuri imunitare pe termen lung; se administrează în 2 doze, la interval de 14 zile, este bine tolerat și induce un răspuns imunitar bun, conform rezultatelor din fazele 1 și 2 de testare (faza 3 se desfășoară doar în Brazilia). În China a fost aprobat pentru utilizare în urgență.
Vaccinul de la Sinopharm
Și acest vaccin se bazează pe o formă inactivată a virusului SARS-Cov-2. Fazele 1 și 2 de testare au oferit rezultate bune, apărând anticorpi neutralizanți în corp după administrarea celor 3 doze (la interval de 28, respectiv 56 de zile). Reacțiile adverse înregistrate au fost de grad ușor, implicând durere la locul injectării și febră ușoară. În Abu Dhabi, compania chineză a ajuns cu testarea în faza 3, urmând Peru și Maroc. Aproape 1 milion de chinezi au beneficiat deja de acest vaccin, în special personal din construcții, diplomați și studenți.
Vaccinul de la CanSino Biologics
Vaccinul de la CanSino Biologics, fabricat în colaborare cu Institutul de Biotehnologie din Beijing, are la bază un adenovirus slăbit, însă o formă care infectează oamenii, nu animalele. Rezultatele publicate din faza 2 de testare, care susțin avansarea către faza a treia, nu au semnalat efecte adverse grave, ci doar reacții ușoare sau moderate, inclusiv febră, oboseală și durere la locul injectării. Aproximativ 90% dintre participanți au dezvoltat răspunsuri ale celulelor T, iar 85% au dezvoltat anticorpi neutralizanți. Faza a treia de testare va începe în Argentina și Chile, aceasta fiind deja în desfășurare în Pakistan, Mexic și Rusia.
Vaccinul de la Novavax
Compania americană Novavax a dezvoltat și a testat vaccinul cu denumirea NVX-CoV2373, care este fabricat din mai multe proteine spike specifice SARS-Cov-2, cu o nanoparticulă și un compus de stimulare a imunității. Rezultelele aferente fazelor 1 și 2 de testare sunt promițătoare, fiind notate doar efecte de tip febră ușoară. Toți participanții la testare au dezvoltat anticorpi neutralizanți la nivel de 4-6 ori mai mare decât media observată la pacienții vindecați, fiind observate și răspunsuri de celule T. Faza a treia de testare a acestui vaccin a început în Marea Britanie.
Vaccinul de la producătorul Pfizer urmează să primească aprobare de la Agenția Europeană a Medicamentului până în data de 29 decembrie, în vreme ce vaccinul de la Moderna are termenul până în 12 ianuarie, estimându-se ca în maxim 2 săptămâni să fie livrat și în România și inițiată astfel campania națională de vaccinare, conform dr. Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei naționale de vaccinare anti-COVID. În primele etape va fi vaccinată populația din categoriile de risc, respectiv vârstnicii și bolnavii cronici, iar vârsta minimă de vaccinare va fi cel mai probabil 18 ani; se pot vaccina și cei care au dezvoltat deja infecția, vaccinul fiind disponibil gratuit. Specialistul consideră că sunt șanse mici să fie necesară vaccinarea sezonieră, iar vaccinul va putea fi efectuat în baza unei programări online sau telefonice, prin intermediul unei platforme speciale. Singurele contraindicații pentru vaccinare vizează persoanele cu risc de alergii și cele care primesc tratament cu anticoagulante.
