Medicina modernă – sau medicina așa cum o știm astăzi – a început să apară după Revoluția Industrială din secolul al XVIII-lea. Această perioadă a fost marcată de creșterea rapidă a activității economice în Europa de Vest și în America de Nord. În timpul secolului al XIX-lea, economia și industria au continuat să se dezvolte, iar oamenii au făcut multe descoperiri științifice, care au condus către o serie de invenții importante. Oamenii de știință au făcut progrese importante în identificarea și prevenirea bolilor, precum și în înțelegerea modului de funcționare a bacteriilor și virusurilor. Cu toate acestea, mai aveau un drum lung de parcurs în privința tratamentelor pentru bolile infecțioase.
Bolile infecțioase în epoca modernă
În secolul al XIX-lea, modul în care oamenii trăiau și munceau s-a schimbat radical. Pe măsură ce tot mai multe procese de fabricație au devenit mecanizate, bolile profesionale au devenit mai frecvente și mai variate. Acestea au inclus bolile pulmonare, dermatitele și „maxilarul fosfat”, un tip de necroză a maxilarului care a afectat oamenii ce lucrau cu fosfor, de obicei la fabricarea chibriturilor.
Dezvoltarea urbană și călătoriile mai dese de pe un continent pe altul au favorizat răspândirea tifosului, a holerei și a febrei galbene. Ulterior, cercetările științifice au identificat modalități de combatere a acestor boli.
Descoperirile științifice
Pe măsură ce teoria germenilor s-a dezvoltat, oamenii de știință au început să testeze și să dovedească importanța respectării principiilor igienei în tratarea rănilor și prevenirea infecțiilor. A fost inventat electrocardiograful, care monitorizează activitatea inimii. Pe măsură ce s-a dezvoltat tehnologia informației și a comunicațiilor, cunoștințele medicale au putut să se răspândească rapid.
Secolele XIX și XX au înregistrat descoperiri semnificative în controlul infecțiilor. La sfârșitul secolului al XIX-lea, 30 la sută dintre decese erau provocate de diferite infecții. Până la sfârșitul secolului XX, această cifră scăzuse la mai puțin de 4 la sută.
Louis Pasteur (1822-1895), chimist și microbiolog din Franța, a fost unul dintre fondatorii microbiologiei medicale. În calitate de profesor de chimie la Universitatea din Lille, el și echipa sa au avut sarcina de a găsi soluții la unele dintre problemele care afectau industriile locale. Pasteur a demonstrat că bacteriile fermentau vinul, berea și laptele, în vreme ce fierberea și răcirea unui lichid eliminau bacteriile. Împreună cu Claude Bernard (1813-1878), Louis Pasteur a dezvoltat o tehnică pentru pasteurizarea lichidelor.
Chiar dacă mulți oameni de știință nu puteau concepe că ființele microscopice ar putea dăuna și chiar omorî oameni și alte specii de dimensiuni mari, Louis Pasteur era convins de acest lucru. El credea cu tărie că agenții patogeni atacă organismul din exterior, aceasta constituind teoria germenilor. De asemenea, Pasteur credea că vaccinurile pot preveni boli precum tuberculoza, holera, antraxul și variola și a continuat să lucreze la dezvoltarea de vaccinuri.
Cronologia evenimentelor medicale importante în secolele XIX și XX
1800 – Chimistul și inventatorul britanic Humphry Davy a descris proprietățile anestezice ale oxidului de azot, cunoscut și sub numele de gaz ilariant.
1816 – René Laennec, medic francez, a inventat stetoscopul. În plus, a fost pionier în utilizarea acestuia în diagnosticarea infecțiilor toracice.
1818 – James Blundell, obstetrician britanic, a efectuat prima transfuzie de sânge de succes la un pacient care a avut hemoragie.
1842 – Crawford Long, farmacist și chirurg american, a fost primul medic care a efectuat o anestezie cu eter inhalat pentru o intervenție chirurgicală.
1847 – Semmelweis a constatat că spălarea mâinilor a redus rata de infecție în timpul nașterii.
1847 – Ignaz Semmelweis, medic maghiar, a constatat că incidența febrei puerperale a scăzut considerabil, dacă medicii și-au dezinfectat mâinile înainte de a avea contact cu pacientele.
1849 – Americanca Elizabeth Blackwell a devenit prima doctoriță calificată din Statele Unite și prima femeie care a fost inclusă în registrul medical al Regatului Unit. Totodată, ea a promovat educația femeilor în medicină.
1867 – Joseph Lister, chirurg britanic și pionier al chirurgiei antiseptice, a folosit cu succes fenolul (cunoscut apoi ca acid carbolic) pentru curățarea rănilor și sterilizarea instrumentelor chirurgicale, rezultând o reducere a infecțiilor postoperatorii.
1879 – Louis Pasteur a produs primul vaccin dezvoltat în laborator, împotriva holerei aviare.
1882 – Pasteur a reușit să prevină rabia în cazul lui Joseph Meister, un băiat de 9 ani, folosind un vaccin post-expunere.
1890 – Emil von Behring, fiziolog german, a descoperit antitoxinele și le-a folosit pentru a dezvolta vaccinuri pentru difterie și tetanos.
1895 – Wilhelm Conrad Röntgen, fizician german, a descoperit razele X.
1901 – Karl Landsteiner, medic austriac, a identificat diferitele tipuri de sânge și le-a clasificat în grupe sanguine.
1901 – Alois Alzheimer, psihiatru și neuropatolog german, a identificat „demența presenilă”, numită ulterior boala Alzheimer.
1903 – Willem Einthoven, medic și fiziolog olandez, a inventat prima electrocardiogramă practică (ECG sau EKG).
1906 – Frederick Hopkins, biochimist englez, a descoperit vitaminele și a sugerat că deficiențele de vitamine pot fi o cauză a rahitismului.
1907 – Paul Ehrlich, medic german, a dezvoltat o cură chimioterapeutică pentru boala somnului. De asemenea, tot el a dezvoltat primul tratament eficient pentru sifilis. Aceste descoperiri au marcat începutul chimioterapiei.
1921 – Cercetătorii medicali Sir Frederick Banting și Charles Herbert Best au descoperit insulina.
1923–1927 – Oamenii de știință au descoperit și utilizat primele vaccinuri pentru difterie, tuse convulsivă, tuberculoză și tetanos.
1928 – Sir Alexander Fleming, biolog și farmacolog scoțian, a descoperit penicilina, care provenea din mucegaiul Penicillium notatum. Această descoperire a schimbat cursul istoriei, salvând milioane de vieți.
1929 – Doctorul german Hans Berger a descoperit electroencefalografia umană, acesta fiind primul medic care a reușit să înregistreze undele cerebrale.
1932 – Gerhard Domagk, patolog și bacteriolog german, a dezvoltat un remediu pentru infecțiile streptococice și a creat Prontosil, primul antibiotic scos pe piață.
1935 – Max Theiler, un microbiolog sud-african, a dezvoltat primul vaccin de succes pentru febra galbenă.
1943 – Willem J. Kolff, medic olandez, a construit prima mașină de dializă din lume.
1946 – Farmacologii americani Alfred G. Gilman și Louis S. Goodman au descoperit primul medicament eficient de chimioterapie pentru cancer.
1948 – Chimiștii americani Julius Axelrod și Bernard Brodie au inventat paracetamolul.
1949 – Daniel Darrow a recomandat utilizarea soluțiilor orale și intravenoase de hidratare pentru a trata diareea la sugari.
1952 – Jonas Salk, cercetător și virusolog american, a inventat primul vaccin împotriva poliomielitei.
1953 – Dr. John Heysham Gibbon, chirurg american, a inventat aparatul cardiac. El a efectuat, de asemenea, prima intervenție chirurgicală pe cord deschis.
1953 – Inge Edler, fizician suedez, a inventat ultrasonografia medicală.
1954 – Joseph Murray a efectuat prima grefă de rinichi între gemeni.
1958 – Rune Elmqvist, doctor și inginer, a dezvoltat primul stimulator cardiac implantabil.
1959 – Min Chueh Chang, biolog chinez-american, a efectuat fertilizarea în vitro. De asemenea, Chang a contribuit la dezvoltarea pilulelor contraceptive orale combinate.
1960 – Un grup de americani a dezvoltat tehnica resuscitării cardio-pulmonare. Metoda fost testată cu succes pe un câine, iar mai apoi a salvat viața unui copil, la scurt timp după aceea.
1962 – Sir James W. Black, medic și farmacolog scoțian, a inventat primul beta-blocant, după ce a investigat modul în care adrenalina afectează funcționarea inimii umane.
1963 – Thomas Starzl, medic american, a efectuat primul transplant de ficat uman.
1963 – Leo H. Sternbach, chimist polonez, a descoperit diazepamul.
1965 – Harry Martin Meyer, virusolog american, a dezvoltat vaccinul contra rubeolei. Acesta a devenit disponibil în 1970.
1966 – C. Walton Lillehei, chirurg american, a efectuat primul transplant de pancreas uman de succes. Lillehei a fost, de asemenea, pionier în chirurgia pe cord deschis, precum și în crearea de echipamente, proteze și tehnici pentru chirurgia cardiotoracică.
1967 – Christiaan Barnard, chirurg sud-african, a efectuat primul transplant de inimă de la om la om.
1967 – Maurice Hilleman, microbiolog și vaccinolog american, a produs primul vaccin împotriva oreionului. Hilleman a dezvoltat peste 40 de vaccinuri, mai mult decât oricine altcineva.
1970 – Medicii au folosit primul medicament imunosupresiv eficient, ciclosporina, în procedurile de transplant de organe. Ciclosporina tratează, de asemenea, psoriazisul și alte afecțiuni autoimune, inclusiv cazuri severe de artrită reumatoidă.
1971 – Raymond Vahan Damadian, medic american de origine armeană, a descoperit metoda diagnosticării prin utilizarea rezonanței magnetice (RMN)
1978 – Medicii au înregistrat ultimul caz fatal de variolă.
1979 – George Hitchings, medic american și Gertrude Elion, biochimist și farmacolog american, au făcut descoperiri importante despre medicamentele antivirale. Munca lor de pionierat a dus în cele din urmă la dezvoltarea azidotimidinei, un medicament utilizat în cazul infectării cu HIV.
1980 – Dr. Baruch Samuel Blumberg, medic american, a dezvoltat testul de diagnosticare și vaccinul pentru hepatită B.
1985 – Kary Banks Mullis, biochimist american, a făcut îmbunătățiri la reacția în lanț a polimerazei, făcând posibilă generarea de mii și, eventual, milioane de copii ale unei secvențe ADN specifice.
1985 – Sir Alec John Jeffreys, genetician britanic, a dezvoltat tehnicile de amprentare a ADN-ului și de profilare pe care departamentele criminalistice le folosesc acum la nivel mondial. Aceste tehnici rezolvă, de asemenea, probleme care nu au legătură cu infracțiunea.
1986 – Eli Lilly a lansat fluoxetina (Prozac), un antidepresiv selectiv al inhibitorului reabsorbției de serotonină, pe care medicii îl prescriu pentru mai multe probleme de sănătate mintală.
1998 – James Alexander Thomson, biolog american, a derivat prima linie de celule stem embrionare umane. Ulterior, el a găsit o modalitate de a crea celule stem din celulele pielii umane.
2000 – Oamenii de știință au finalizat proiectul genomului uman. Proiectul a implicat colaboratori din întreaga lume și a urmărit: determinarea succesiunii perechilor de baze chimice care alcătuiesc AND-ul, identificarea și maparea tuturor celor 20.000-30.000 de gene ale genomului uman, dezvoltarea de noi medicamente și tratamente pentru prevenirea sau vindecarea bolilor de natură genetică.
2001 – Kenneth Matsumura dezvoltă primul ficat artificial folosind, celule de ficat de origine animală.
2005 – Jean-Michel Dubernard, specialist francez în transplanturi, a efectuat un transplant parțial de față la o femeie care fusese desfigurată de mușcătura unui câine. În 2010, medicii spanioli au efectuat un transplant complet de față la un bărbat care a fost implicat într-un accident rutier.
2013 – Oamenii de știință chinezi și israelieni au dezvoltat un analizor chimic al aerului expirat, prin care poate fi depistat cancerul gastric, fără a efectua endoscopie.
MEDICINA ACTUALĂ
Descoperirile genetice revoluționează medicina de astăzi, iar cercetările continuă. În prezent, cele mai multe căutări și cele mai importante investiții sunt direcționate către:
- Terapia împotriva cancerului: medicii încep să folosească o nouă clasă de medicamente, numite biologice, pentru tratarea cancerului și a altor boli. Spre deosebire de chimioterapia convențională, care poate distruge și celulele sănătoase, medicamentele în curs de dezvoltare au scopul de a acționa doar asupra celulelor canceroase.
- Tratamentul pentru HIV: eficiența tratamentului în cazul infectării cu HIV constă, deocamdată, în faptul că persoanele care iau medicația în mod regulat nu vor transmite virusul. Cantitatea de virus din sângele lor, cunoscută sub denumirea de încărcătură virală, este aproape de zero.
- Terapia cu celule stem: oamenii de știință lucrează la crearea țesutului uman și chiar a organelor întregi din celule stem. Această tehnică ar putea fi aplicabilă în viitor pentru o multitudine de tratamente și proceduri, de la vindecarea rănilor până la transplantul de organe.
- Terapia genică: este un tip de inginerie genetică, cunoscută sub numele de editare a genelor CRISPR, care are scopul de a preveni unele afecțiuni genetice (boli de inimă, leucemie, fibroză chistică, hemofilie etc.).
- Robotică – Robotica și instrumentele controlate de la distanță sunt deja folosite în chirurgie, la scară redusă. În viitor, chirurgii vor putea, probabil, să efectueze toate operațiile controlând mișcările unui robot, în timp ce se uită la un monitor. Acest lucru ar asigura o precizie mai mare și poate limita riscurile erorilor umane.
- Identificarea vaccinului și a tratamentului pentru pandemia de COVID-19.
