Cu toții știm deja, desigur, despre gândirile, valorile, creațiile și practicile din Antichitate. La școală am învățat și despre istorie, și despre geografie. Și despre cum în Evul Mediu era de neconceput ideea că Pământul este rotund. Despre Renaștere, de asemenea, am aflat. Despre Umanism, la fel. Dezvoltarea tehnologiei, însă, este marea provocare a zilelor noastre. Fie că e vorba despre sateliți, rachete, nave spațiale, internet, fundamentarea științifică a leacurilor moștenite „din bătrâni” sau dezvoltarea unor noi tehnologii laureate cu Premiul Nobel – toți deschizătorii de drumuri se confruntă constant cu opoziția celor care ar prefera ca lucrurile să rămână neschimbate.
Pro, sau contra evoluției?
În Epoca Victoriană, de exemplu, era de neconceput ca femeile nobile să lucreze altceva în afară de broderii și gherghefuri. Sau să renunțe la corsete. Sau să mănânce mai mult decât „o vrăbiuță”. Sau să nu „leșine” măcar de două ori într-un mediu social. În schimb, femeile sărace munceau de dimineața până seara și, de cele mai multe ori, trăiau în condiții mizere, în sărăcie și medii pline de virusuri și bacterii. Igiena era, desigur, precară.Toate acestea sunt menționate în scripte. Dar lumea este în continuă schimbare. Chiar și chirurgia modernă s-a confruntat cu reticențe și opoziții, la început. Puține drumuri au mai rămas neumblate. Iar cele puține neumblate, pe care pășesc cei curajoși, ar putea fi calea corectă de urmat în viitor. Dar toate acestea trebuie mai întâi demonstrate, așa cum fac astăzi oamenii de știință prin intermediul cercetărilor de laborator și al studiilor clinice. Au existat în istorie inclusiv vremuri în care spălatul frecvent era controversat.
Primele vaccinuri din lume
În epoca noastră, este foarte greu de diseminat și de stabilit cu exactitate data la care a fost „inventat” primul vaccin din lume. Astăzi există vaccinuri cu administrare orală (ex.: anti-rotavirus), intranazală (ex.: antigripal), intramusculară.
Dacă ne rezumăm la administrarea orală, atunci este bine de știut că primele mențiuni scrise despre această practică datează din secolul al VII-lea: călugării budiști obișnuiau să-și administreze mici cantități de venin de șarpe pentru combaterea variolei – boală care a făcut ravagii în întreaga lume până în 1796, când Edward Jenner, un om de știință britanic, a inventat o primă formulă fundamentată științific pentru combaterea acestei boli. Variola a fost eradicată complet abia în 1977.
Pro, sau contra vaccinării?
Rujeola este, de asemenea, o boală infecțioasă care poate avea consecințe grave, care pot conduce până la deces, dar pentru care există vaccin, în zilele noastre. Totuși, la nivel mondial, există două categorii de persoane care nu îl fac: cetățenii țărilor din lumea a treia, care nici măcar nu au acces la acestea, în marea lor majoritate și cei care refuză să le facă, de teama efectelor secundare.
Vaccinul BCG, despre care încă se cercetează dacă este sau nu eficient împotriva SARS-CoV-2, a salvat milioane de vieți. În secolul XIX, încă se murea pe capete din cauza infectării cu bacilul Koch.
Tehnologia ARN mesager vs. vectorii virali
Oamenii de știință și companiile farmaceutice din întreaga lume au făcut tot posibilul să identifice punctul slab al virusului SARS-CoV-2, pentru a combate pandemia de COVID-19, având la dispoziție mai puțin de un an, dată fiind rata de infectare, pericolul iminent pentru milioane de oameni și efectele colaterale în mediul economic, educațional și sanitar. Multe persoane au fost neîncrezătoare în funcționalitatea unor vaccinuri dezvoltate atât de rapid. Dar să nu uităm că și știința și tehnologia evoluează în prezent cu rapiditate. Tehnologia ARN mesager este dezvoltată în laboratoare și studii clinice în ultimii aproximativ 30 de ani. Dar, cum popularizarea științei a fost și, din păcate, încă este cu mai mulți pași în urma știrilor din show-biz, politice sau economice, și chiar a celor despre accidente și catastrofe, știința rămâne încă o „Cenușăreasă” modernă, prea puțin cunoscută și căutată.
Tehnologia bazată pe vector viral este ceva mai veche, dar stă la baza multor vaccinuri inventate în trecut, care au reușit să salveze milioane de vieți. La fel ca și vaccinurile, descoperirea antibioticelor a fost salutară pentru alte milioane de oameni. În acest moment, nu există medicamente sau vaccinuri fără potențiale efecte secundare. Acestea variază de la persoană la persoană, în funcție de starea de sănătate a fiecăruia. Totuși, aruncând o privire de ansamblu asupra medicinei și a tratamentelor medicale, putem spune că fără acestea, viețile noastre ar fi mult mai puține și mult mai sărace.
Puterea exemplului, exemplul curajului și manifestarea încrederii
Nu mai departe de anul 1956, când poliomielita afecta milioane de copii la nivel global, iar vaccinul (cu o eficacitate dovedită de 90%) fusese descoperit cu doar un an în urmă, Elvis Presley a decis să ia atitudine publică și să contribuie la salvarea de vieți prin propriul exemplu. La scurt timp după ce acesta s-a vaccinat în direct la TV, rata de vaccinare în S.U.A. a crescut de la 0,6 la 80% într-un interval de 6 luni, iar în următorii 4 ani, incidența poliomielitei a scăzut cu 90%.
*Sursa foto: Department of Health Collection, NYC Municipal Archives
