Din cele mai vechi timpuri și până astăzi, oamenii au fost preocupați să dezvolte moduri prin care pot afla dacă femeile sunt sau nu însărcinate. Primele teste de sarcină au fost utilizate în Egiptul Antic. În Evul Mediu, oamenii foloseau așa-zișii „profeți” care puteau spune dacă o femeie este sau nu însărcinată.
După anul 1900, oamenii de știință foloseau animalele pentru identifica sarcinile. În timp, tehnologia a evoluat atât de mult, încât depistarea unei sarcini se poate realiza cu ajutorul testelor pe bază de salivă. În acest articol îți vom prezenta istoria pe scurt a testelor de sarcină, precum și mecanismul lor de funcționare.
Istoria testelor de sarcină
Civilizația egipteană a fost precursoarea multor invenții, inclusiv a testelor de sarcină. Potrivit theatlantic.com, pentru a afla dacă sunt însărcinate, femeile din Egiptul Antic foloseau semințe de orz și de grâu. Acestea urinau pe respectivele semințe și dacă încolțeau, însemnă că sunt însărcinate.
În Grecia Antică, medicul Hipocrate le recomanda femeilor să-și urmărească menstruația. Dacă observau că lipsește, le recomanda să consume o băutură pe bază de miere, înainte de culcare. Dacă se întâmpla ca în timpul somnului să aibă crampe sau să se simtă balonată, atunci femeia care consuma respectiva băutură era însărcinată. În perioada Evului Mediu, femeile apelau la „profeții urinei” pentru a afla dacă sunt sau nu însărcinate. Aceștia amestecau cu vin urina femeilor care credeau că sunt însărcinate și ajungeau la o concluzie în funcție de interacțiunea alcoolului cu proteinele din urină.
În secolul al XV-lea, femeile care doreau să afle dacă sunt însărcinate erau obligate să urineze pe o cheie, ce urma să fie scufundată într-un bazin. Acest test de sarcină avea un rezultat pozitiv în cazul în care obiectul respectiv lăsa urme pe fundul bazinului.
În primii ani ai secolului XX, oamenii de știință Selman Aschheim și Bernhard Zodek au reușit să dezvolte primul test care putea depista gonadotropina corionică umană (hormonul HCG) în sângele femeilor însărcinate. Testul de sarcină dezvoltat de cei doi oameni de știință presupunea injectarea urinei femeii care credea că este însărcinată într-o femelă de șoarece sau șobolan. Testul avea un rezultat pozitiv în funcție de aspectul ovarelor animalelor.
Medicii care aplicau această metodă trebuiau însă să ucidă animalele pentru a le observa ovarele. Dacă ovarele femelelor de rozătoare arătau că sunt pregătite de fecundație, atunci femeia respectivă era însărcinată. Aceeași metodă de depistare a sarcinii a fost folosită ulterior pe iepurii femele. De aici a apărut și expresia „a murit iepurele”, eufemism pentru rezultate pozitive ale testelor.
Adevărata revoluție a testelor de sarcină a apărut abia în anul 1967, când Margaret Crane, inventatoare și designer grafic din New York, a reușit să dezvolte primul test de sarcină ce putea fi utilizat acasă.
Ea a vândut invenția sa companiei farmaceutice Organon, care a reușit să primească aprobarea de a scoate pe piață testele de sarcină abia în anul 1977. Testul de sarcină inventat de Margaret Crane le ajuta pe femei să afle dacă sunt însărcinate în intimitatea casei lor, însă era destul de greu de utilizat. Testul de sarcină conținea un flacon cu apă purificată, tubul de testare, o oglindă și celule roșii sanguine extrase de la oaie.
Apa purificată și eritrocitele trebuiau amestecate cu urina, iar soluția trebuia păstrată în frigider preț de câteva ore. De cele mai multe ori, testul de sarcină avea rezultate fals negative, însă femeile îl foloseau pentru că îl puteau face acasă. Cel mai apropiat test de sarcină de cel folosit astăzi a apărut abia în anul 1988 și a fost dezvoltat de compania Unilever.
Cum funcționează testele de sarcină
Principiul de funcționare al oricărui test de sarcină este destul de simplu. El măsoară nivelul de gonadotropină corionică umană (HCG), hormon ce se află în sângele și urina femeilor însărcinate. Corpul femeilor care se pregătesc să aducă pe lume un copil secretă acest hormon la 6 – 10 zile după ce ovulul fecundat ajunge în uter. Un test de sarcină este negativ dacă nivelul acestui hormon este mai mic de 5,0 mIU/ml. Rezultatul pozitiv al testului de sarcină apare în momentul în care nivelul de HCG este mai mare de 35mlU/ml.
În prezent există mai multe tipuri de teste de sarcină:
Testul de sarcină bandă
Urina se colectează într-un recipient, în care se introduce apoi testul, preț de trei secunde.
Testul de sarcină casetă
Acest tip de test poate fi folosit încă din prima zi a întârzierii ciclului menstrual, având o precizie mai mare de 99%.
Testul de sarcină stilou
Pentru a utiliza acest test de sarcină, este nevoie să colectați urina într-un recipient, apoi, cu ajutorul unei pipete, turnați câteva picături în orificiul testului. Așteptați trei minute pentru rezultat. Rezultatul citit după cinci minute nu mai este relevant.
Testul de sarcină cu afișaj electronic
Testul are același principiu de funcționare ca al celor menționate mai sus. Acest tip de test de sarcină menține rezultatul afișat preț de 24 de ore și poate indica informații despre cât de avansată este sarcina.
Astăzi, oamenii de știință din cadrul unei companii farmaceutice din Israel au reușit să dezvolte un test de sarcină pe bază de salivă. Potrivit cercetătorilor, saliva conține inclusiv hormonul HCG, de aceea poate oferi informații despre o posibilă sarcină. Utilizarea acestui test este destul de simplă și se poate realiza în doar câteva secunde.
Când ar trebui făcut un test de sarcină?
Orice test de sarcină poate fi făcut atunci când apare întârzierea ciclului menstrual. Perioadă optimă este la 14 zile după posibila concepție, iar specialiștii recomandă ca testul să fie făcut în prima parte a zile, deoarece prima probă de urină are o concentrație mai mare de HCG.