Tumori – Termenul de tumoare definește mai multe categorii de excrescențe, acumulări de țesuturi sau de lichid. Există mai multe tipuri de creșteri anormale ale țesuturilor. Printre excrescențele care ridică semne de îngrijorare se numără abcesele, chisturile, tumorile benigne și tumorile maligne. Dintre acestea, doar tumorile maligne sunt alcătuite din celule canceroase.
Tumorile maligne sunt cele mai periculoase. Acestea au capacitatea de a se extinde în țesuturile învecinate, dar celulele canceroase pot circula și către zone și organe mai îndepărtate ale organismului (metastaze), calea de transmitere fiind sistemul circulator sanguin sau limfatic. Tumorile maligne trebuie îndepărtate chirurgical și/sau tratate cu chimioterapie, radioterapie, imunoterapie etc., astfel încât să fie complet eliminate din organism celulele canceroase. Aceste tumori se tratează sub supravegherea specialiștilor oncologi.
Tumorile benigne
Cei mai mulți medici folosesc termenul de tumoare și în cazul abceselor sau chisturilor (dentare, ovariene etc.). Foarte rar tumorile benigne pot deveni maligne, acest tip de tumori fiind numite de tip borderline. De obicei, tumorile benigne nu necesită operație, deși îndepărtarea chirurgicală se practică atunci când acestea sunt situate în anumite zone (cap, coloană vertebrală – unde pot pune presiune asupra sistemului nervos; în zone vizibile – din rațiuni estetice).
Nodulii sunt formațiuni solide, cu diametrul mai mare de 0,5 cm. Pot fi localizați aproape oriunde în țesuturile moi: tiroidă, plămâni, sâni, coarde vocale, mușchi, tendoane etc.). Dacă aceștia sunt periculoși sau nu, se stabilește în cadrul unui examen de specialitate.
Chisturile sunt acumulări de lichid (masa poate fi și semi-lichidă), care se prezintă sub formă de pungi închise, situate la nivelul diferitelor organe. Este o tumoare benignă, dar deseori se tratează prin puncții sau ablații chirurgicale, pentru a nu afecta buna funcționare a organului în care este localizată.
Abcesele sunt acumulări de puroi care pot fi localizate atât extern, la nivelul pielii și al mucoaselor, cât și intern, la rădăcina dinților sau pe diferite organe (creier, plămân, ficat, rinichi etc.). Poate fi tratat prin incizie, drenaj sau cu antibiotice, la recomandarea medicului.
Metode imagistice de diagnostic
În cazul tumorilor, indiferent că sunt benigne sau maligne, metodele de diagnostic imagistic sunt aceleași:
- ecografie: stabilește dacă masa tumorală conține lichid sau este solidă;
- tomografie computerizată: evidențiază calcificările tumorale, prin scanarea din unghiuri multiple;
- RMN: se folosește cel mai des pentru identificarea tumorilor localizate în țesuturile moi.
Cum se diferențiază tumorile benigne de cele maligne
Ca aspect, tumorile benigne sunt de obicei regulate, omogene, delimitate de țesuturile din jur. Tumorile maligne au, de cele mai multe ori, următoarele caracteristici: aderă și invadează țesuturile din jur, sunt neomogene, au margini neregulate, sunt asociate cu adenopatii.
Totuși, diferențierea clară a tumorilor maligne de cele benigne se face prin efectuarea unei biopsii. Aceasta presupune recoltarea de celule din țesutul afectat, astfel încât, în urma unui examen anatomopatologic să poată fi pus un diagnostic cert.
