Bunicul și nepotul

bunicul si nepotul

Adaptare după Frații Grimm

A fost odată un om bătrân. Era atât de bătrân, încât abia mai vedea, abia mai auzea, iar genunchii îi tremurau la fiecare mișcare. Când stătea la masă ca să mănânce, abia mai putea să țină lingura în mână: vărsa ciorba pe masă, iar uneori îi scăpa chiar și mâncarea din gură.

Și văzând cât de neputincios devenise bătrânul, fiul lui și nora nu au mai suportat să știe că mănâncă la masa lor, ci s-au hotărât să îl așeze într-un colț al camerei, pe vatra sobei.

Și din acea zi au început să îi dea mâncarea dintr-un castron de lut și niciodată nu i-au mai dat destul cât să se sature. Bătrânul se uita cu poftă la masa încărcată de mâncare a fiului său și a nurorii și ochii lui lăcrimau de amărăciune.

Într-o zi, bătrânul a scăpat castronul de lut din mâinile cuprinse de tremur; acesta a căzut pe jos și s-a făcut cioburi. Când a văzut asta, nora s-a apucat să îl certe de zor, dar bătrânul se închisese în amărăciunea lui și nu scotea o vorbă. Din când în când, numai, scăpa câte un oftat adânc.

„Asta e prea de tot!”, își spuseră în sinea lor bărbatul și nevasta. I-au cumpărat bătrânului un castron de lemn pe care au dat câțiva bănuți. Bietul bătrân a trebuit să mănânce de aici înainte numai din castronul de lemn.

Și iată că odată, înspre seară, cum stăteau cu toții în cameră, nepoțelul, să tot fi avut gâgâlicea de copil vreo patru anișori, începu să se joace cu niște scândurele.

– Ce faci tu acolo? l-a întrebat tatăl lui.

– Fac și eu un castron din care să mănânce tata și mama când nu vor mai fi în putere, ca bunicul, i-a răspuns copilașul.

Mama și tata s-au uitat mult timp unul la altul și, de supărare și de rușine, au început să plângă. L-au invitat apoi pe bătrân să se așeze la masa lor și, din ziua aceea, au mâncat iarăși cu toții împreună. Chiar dacă din când în când se mai întâmpla ca bătrânul să verse din mâncare, acum nimeni nu îl mai certa și nu se mai supăra pe el.

Notă: Copilul nu va urma aproape niciodată sfaturile date de părinți, ci mai degrabă le va copia comportamentul. De aceea, este important ca părinții să fie un exemplu bun pentru copiii lor.

Frații Grimm sunt cunoscuți în întreaga lume pentru colecția de basme publicată în două volume, în anii 1812 și 1814. Poveștile scrise de cei doi au încântat multe generații de copii. Printre cele mai îndrăgite povești se numără: Albă ca zăpada, Croitorașul cel viteaz, Scufița roșie, Cenușăreasa, Hansel și Gretel. Scrierile acestora evidențiază, pe înțelesul copiilor, trăsăturile de caracter negative, comparativ cu cele pozitive, întruchipate de personaje memorabile.

Adaugă un comentariu

START TYPING AND PRESS ENTER TO SEARCH