Psihiatrie

Anxietatea – cauze, simptome și tratament

Anxietatea se manifestă printr-o stare neplăcută a pacientului, cu tulburări de ordin psihic ce aduc o teamă nejustificată într-o anumită perioadă de timp. Chiar dacă este privită, în cele mai multe cazuri, ca un lucru negativ, trebuie știut că anxietatea face parte din reacțiile emoționale de bază ale omului. Diferența dintre anxietatea ca emoție fundamentală și anxietatea ca problemă de sănătate mintală se face prin capacitatea (sau incapacitatea, după caz) de autocontrol a unei persoane.

Dacă ne referim la anxietate ca o emoție normală, atunci aceasta este programată să aibă efecte pozitive în momentul în care apar situații limită. Specialiștii definesc anxietatea drept emoția care declanșează mecanismul de apărare într-un moment de pericol iminent pentru o persoană. Mai concret, din starea de panică și frică, creierul va fi capabil să găsească resursele necesare pentru a înfrunta pericolul.

Anxietatea poate fi definită ca un sentiment de neliniște provocat în mod subiectiv de o persoană care, în realitate, nu se află în fața niciunui pericol major. O astfel de tulburare emoțională combină sentimentele de frică, îngrijorare și neliniște cu apariția palpitațiilor și a transpirației excesive.

Cauze

Chiar dacă s-au făcut nenumărate cercetări, oamenii de știință n-au descoperit, pentru moment, care sunt cauzele care declanșează tulburările psihice puternice care produc anxietate. Exact așa cum se întâmplă cu multe afecțiuni psihice, anxietatea are la bază mai mulți factori.

Conform ultimelor studii, anxietatea poate fi cauzată, în proporții cuprinse între 30 și 40%, de factori genetici, dar o influență și mai mare o au factorii de mediu. Mediul în care trăiește un individ are o influență covârșitoare asupra stărilor de anxietate care pot apărea. Abuzurile din copilărie ori evenimentele șocante din familie sunt adesea asociate cu anxietatea.

Totodată, anxietatea se poate instala și pe fondul altor probleme medicale ale pacientului, cum ar fi:

  • Diabetul;
  • Astmul;
  • Probleme cardiace;
  • Alcoolismul;
  • Dependența de droguri;

Anxietatea generalizată se află în strânsă legătură cu nevroza, o trăsătură de personalitate care se manifestă prin tendința de îngrijorare excesivă și frecventă a unor persoane. Reacționarea cu emoții negative în situații stresante, cum ar fi plânsul isteric sau sperieturile puternice, sunt caracteristice sindromului nevrotic.

Anxietatea nu ține cont de vârstă și poate apărea în orice moment al vieții, în funcție de un eveniment declanșator.

Tipuri de anxietate

Există mai multe tipuri de anxietate, care se remarcă prin manifestări diferite. De multe ori se întâmplă ca un pacient să sufere de mai multe tipuri de anxietate și să dezvolte simptome complexe.

  • anxietatea generalizată: grijă excesivă și emoții puternice necontrolate și nefondate pentru evenimente și activități viitoare;
  • fobia socială: teamă pentru realizarea acțiunilor care presupun interacțiune socială și teama de a fi pus în situații neplăcute în public;
  • tulburarea de panică: apariția bruscă a sentimentului de panică fără a fi provocat de un factor extern (panică nejustificată);
  • stres post-traumatic: se declanșează după un eveniment tragic (deces al unei persoane dragi, accident, întâmplări traumatizante);
  • tulburare obsesiv-compulsivă: apariția unui gând obsesiv va declanșa un comportament compulsiv (persoane care se tem de anumite lucruri, dar care ajung să-și facă singure rău din cauza reacțiilor exagerate de autoapărare).

Simptome

În ceea ce privește anxietatea, se evidențiază câteva simptome standard, dar manifestările depind de la pacient la pacient, în funcție și de tipul de anxietate cu care acesta se confruntă.

Printre simptomele comune ale anxietății se remarcă:

  • senzație de teamă și neliniște;
  • agitație;
  • transpirație rece;
  • greață;
  • tulburări ale somnului;
  • tremurat al mâinilor și al picioarelor;
  • palpitații;
  • dezorientare;
  • dureri de cap;
  • oboseală excesivă;
  • apariția ticurilor nervoase;
  • gât uscat (senzație de nod în gât);
  • probleme de concentrare.

Cum să facem diferența între frică și anxietate

Chiar dacă, la bază, anxietatea include frica, diferența dintre cele două este una extrem de importantă. Anxietatea produce o frică nejustificată și reacții în neconcordanță cu ce se întâmplă în realitate, în timp ce frica este răspunsul normal al unei persoane aflate în fața unei amenințări reale și imediate. În momentul în care se produc anumite schimbări în mediul imediat înconjurător, creierul primește informația de „potențial pericol” și începe să transmită în corp mesajele necesare supraviețuirii în condiții speciale.

Astfel, bătăile ridicate ale inimii vor produce mai mult sânge pentru celule, cantitatea de oxigen consumat va fi una mai mare, iar capacitatea de coagulare a sângelui va fi la un nivel ridicat (precauție naturală a corpului în caz de sângerare). Totodată, tremuratul din momentul reperării unui pericol traduce pregătirea mușchilor pentru un moment fizic intens, în timp ce pupilele se vor dilata pentru a putea avea o vedere mai bună și a identifica mai rapid pericolul și, eventual, căile de scăpare. O astfel de reacție a organismului la frică este naturală, normală, intensă și de scurtă durată. De cealaltă parte, în cazul fricii provocate de anxietate, aceasta va fi resimțită pe perioade mai lungi de timp, în diferite forme, pe evenimente care nu se desfășoară în timp real, ci sunt închipuite în viitor.

Tratament

Anxietatea se tratează prin două metode: utilizarea psihoterapiei și tratamentul medicamentos. Dacă situația permite și dacă medicul specialist recomandă, pacienții pot utiliza ambele metode de tratament pentru a ridica șansele de vindecare.

Tratamentul medicamentos

În funcție de condiția pacientului și de simptomele pe care le manifestă, medicul va recomanda schema de tratament, ținând cont, de asemenea, și de restul afecțiunilor pe care le are pacientul. De regulă, tratamentul medicamentos va conține:

  • antidepresive: pentru diminuarea simptomelor depresive;
  • benzodiazepina: se utilizează pentru ameliorarea anxietății. Fiind un sedativ destul de puternic, se utilizează în doze mici și pe perioade reduse.

Psihoterapia

Conform datelor medicale, terapia cognitiv-comportamentală reprezintă cea mai de succes formă de psihoterapie în lupta cu anxietatea generalizată. Pacientul va învăța cum să-și controleze emoțiile, corpul și să-și țină sub control gândurile pentru a putea reveni la un stil de viață normal. În diferitele exerciții și tehnici pe care pacientul le va efectua alături de medic va avea loc și expunerea pacientului la factorii declanșatori ai anxietății. Se folosește acest procedeu tocmai pentru a încuraja pacientul să se descurce în aceste situații folosind lucrurile învățate în terapie.

Pentru ameliorarea simptomelor se pot folosi și diferite tipuri de remedii naturiste. Ceaiul de mușețel, care are un efect de calmare și funcționează precum un sedativ, este recomandat în tratarea anxietății. De asemenea, valeriana este și ea o plantă recomandată în cazul pacienților care suferă de anxietate. Valeriana va îmbunătăți calitatea somnului.

Mai multe studii realizate în Statele Unite, acolo unde peste 40 de milioane de oameni au declarat că au sau că au avut simptome de anxietate, au arătat că acupunctura are efecte benefice în reducerea simptomelor pentru anxietate generalizată. Acupunctura ajută la diminuarea atacurilor de panică, îmbunătățește odihna și diminuează reacțiile severe la diferite fobii.

Articole recomandate
Psihiatrie

Sindromul „inimii frânte”, o afecțiune provocată de expunerea prelungită la stres

2 Minute
Sindromul „inimii frânte” este o afecțiune ale cărei simptome nu trebuie neglijate, pentru că ne-ar putea pune în pericol sănătatea….
Psihiatrie

Animalul tău de companie îți reflectă personalitatea! Pisicile, preferate de oamenii creativi, câinii, favoriții celor disciplinați

3 Minute
Îți dorești să ai un animal de companie, dar îți este greu să alegi între un cățel și o pisică….
Psihiatrie

Importanța vizitei la psiholog

4 Minute
Terapia psihologică înseamnă mai mult decât a intra într-un cabinet și a sta pe o canapea. Din păcate, în România,…

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *