Un medic este ridiculizat pentru că propune spălatul pe mâini în spital
Azi spălatul pe mâini este o activitate cu care suntem obișnuiți, mai ales în contextul pandemiei Covid, când auzim încontinuu îndemnul să se spălăm pe mâini. Azi cunoaștem cât de important este spălatul pe mâini pentru protejarea sănătății noastre și ar putea fi considerat azi o activitate banală. Dar în trecut, importanța spălatului pe mâini nu erau cunoscută, iar ulterior, când a fost propusă ca metodă de prevenție a răspândirii infecțiilor, spălatul de mâini a fost luat în râs.
Ignaz Semmelweis și Louis Pasteur
Ignaz Semmelweis (1818-1965) este un medic născut într-o familie înstărită din Ungaria și începând din 1846 a lucrat în cadrul spitalului general din Viena. Ignaz Semmelweis este considerat părintele igienei.
Ignaz Semmelweis remarcă un fapt curios: femeile care nășteau în spital cu ajutorul medicilor, spre deosebire de cele care nășteau acasă cu ajutorul unei moașe, erau mai predispuse să moară în urma nașterii. Când un coleg moare ca urmare a unei infecții căpătate la degetul tăiat în timpul unei operații, Semmelweis descoperă la autopsie similarități cu femeile care mureau în spital, la scurt timp după naștere, de ceea ce era denumit în epocă febra copilului.
Medicul realizează că explicația este următoarea: medicii și cadrele medicale care ajutau femeile să nască se ocupau și cu autopsiile cadavrelor. Spre deosebire de cadrele medicale din spital, moașele care ajutau femeile să nască acasă nu atingeau cadavre.
În vara anului 1847, medicul testează teoria sa în cadrul spitalului și cere cadrelor medicale dezinfectarea mâinilor înainte de orice intervenție medicale. Numărul deceselor scade dramatic, iar Ignaz Semmelweis cere spitalului vienez să implementeze oficial măsura spălatului pe mâini, însă propunerea sa nu se bucură de o primire caldă. Oficialii consideră că metoda Semmelweis nu este însoțită de dovezi științifice, iar propunerea medicului este ignorată, refuzată, iar medicul ridiculizat. Ideea că domnii nu au mâinile curate a fost privită ca jignitoare de societatea epocii.
În cele din urmă, în 1849, Ignaz Semmelweis renunță la postul din cadrul spitalului vienez și se întoarce în Ungaria, unde în 1861 își publică cercetările și continuă să demonstreze că spălatul pe mâini salvează vieți. Ignaz Semmelweis moare la vârsta de 47 de ani, în 1865, fără să primească recunoașterea publică pe care o merita, internat fiind într-un spital de boli mentale.
Louis Pasteur este denumit părintele microbiologiei, a trăit între anii 1822-1885 și este inventatorul primului vaccin.
Printre primele sale cercetări științifice, Louis Pasteur a demonstrat că procesul de fermentație este posibil datorită prezenței microorganismelor și că băuturile devin acre în timp tot din cauza microorganismelor. În 1864, Pasteur realizează celebrul proces de pasteurizare, sterilizând bacteriile prin încălzire. Soluția îl conduce pe Pasteur la ideea că și bolile infecțioase sunt cauzate de microorganisme. Pasteur este cel care conectează teoria germenilor, care spune c ă microorganismele patogene cauzează boli, cu ideile lui Semmelweis și astfel spălatul pe mâini devine metoda recunoscută oficial pentru prevenirea răspândirii infecțiilor. Louis Pasteur reușește să popularizeze descoperirea lui Semmelweis și să-i ofere recunoașterea de care, în timpul vieții, medicul ungar nu a beneficiat.
Spălatul pe mâini – cea mai eficientă metodă împotriva infecțiilor din 1847 până în prezent
Mâinile sunt considerate vehiculul principal prin care bacteriile și microbii sunt transmiși. Practica spălării mâinilor sau igiena mâinilor este cea mai eficientă metodă prin care se poate întrerupe lanțul transmiterii organismelor care pot provoca boli și chiar conduce la deces.
Într-un studiu din 2016 despre practicarea igienei mâinilor în rândul studenților de la Medicină, rezultatele au arătat că atât spălatul pe mâini, cât și utilizarea produselor de dezinfectare ale mâinilor au impact pozitiv. Printre beneficiile îmbunătățirii igienei mâinilor se numără reducerea costurilor îngrijirilor medicale pe care îmbolnăvirile cauzate de spălatului pe mâine rar le produce. Studiul a pornit de la cifre îngrijorătoare despre spălatul pe mâini al studenților: în medie, cadrele medicale și studenții se spală pe mâini cu 50% mai puțin decât ar trebui. Pe parcursul unei zile, 1 din 25 de pacienți internați în spital dezvoltă cel puțin o infecție asociată cu lipsa spălatului pe mâini.
Spălatul pe mâini ajută la prevenirea răspândirii microbilor și bacteriilor, în special a microorganismelor rezistente și foarte rezistente la antibiotice.
Spălatul de mâini salvează vieți
Organizația Mondială a Sănătății a estimat că spălatul pe mâini cu apă și săpun poate reduce numărul deceselor cauze de diaree cu până la 50%. Mai mult, dacă spălatul pe mâini ar fi o activitate din rutina zilnică a tuturor oamenilor, 1 milion de decese ar putea fi prevenite – conform unui studiu realizat în Londra.
Spălatul pe mâini reprezintă cea mai simplă activitate prin care fiecare dintre noi putem contribui atât la protejarea sănătății personale, dar și la protejarea sănătății celorlalți.
Într-un alt studiu din 2017, care centralizează date din 117 cercetări despre spălatul pe mâini de la nivel global, se arată că în perioada 2006-2016 numărul de decese atribuit lipsei curățeniei, igienei precare și apei murdare a scăzut cu mai mult de 35%.
Dacă în anii ’90 calitatea scăzută a igienei și apa insalubră se aflau în top 10 riscuri la nivel global, până în 2016 calitatea apei și igienei a crescut considerabil, însă problema apei murdare în țările nedezvoltate se află pe locul 3 al cauzelor bolilor. În țările puțin dezvoltate, apa și săpunul lipsesc din majoritatea gospodăriilor.
Studiul precizează 300.000 de decese anual din cauza apei murdare, iar majoritatea deceselor sunt în rândul copiilor mai mici de 5 ani.
Spălatul pe mâini are următoarele beneficii
- riscul îmbolnăvirii de pneumonia și diaree, primele cauze ale deceselor copiilor, scade considerabil prin spălatul pe mâini
- spălatul temeinic al mâinilor cu săpun, prin frecarea pielii și sub unghii scade considerabil riscul infectării cu bacteria Coli
- apa și săpunul sunt la fel de eficiente ca soluțiile dezinfectante pentru mâini în prevenirea infecțiilor virale
- igiena corespunzătoare a mâinile conduce la scăderea numărului de îmbolnăvirii în general, boli gastrointestinale în special în rândul copiilor, iar impactul imediat este scăderea absenteismului școlar
Spălatul pe mâini cu apă rece sau cu apă caldă?
Cercetătorii de la Universitatea Rutgers au realizat o cercetare pentru a afla mai multe informații despre spălatul pe mâini. Cercetătorii au descoperit că:
- temperatura apei nu este importantă în îndepărtarea microorganismelor dăunătoare
- dacă ne spălăm pe mâini 5 secunde nu este suficient, se recomandă cel puțin 10 secunde
- cele 10 secunde necesare pentru spălatul pe mâini sunt calculate începând de după momentul în care a fost aplicată cantitatea de săpun
- spălatul mâinilor des în apa foarte caldă nu este recomandată pentru că poate cauza iritații pe piele
- cercetătorii nu au putut stabili care este cel mai eficient săpun
- în privința temperaturii apei, cercetătorii spun că ar trebui să ne ghidăm după principiul preferinței personale
Potrivit studiilor, spălatul pe mâini cu apă și săpun este mai important decât temperatura apei. Pe scurt, nu contează dacă apa este rece sau caldă, ce contează este ca săpunul și timpul lung de frecare a pielii mâinilor să existe ori de câte ori de spălăm pe mâini. Prin frecarea pielii cu săpun pentru o perioadă de cel puțin 20 de secunde, ne asigurăm că bacteriile și microbii rezistenți au cele mai multe șanse să fie îndepărtați și să nu ajungă în organismul nostru unde, potrivit studiilor, pot produce infecții pe care antibioticele le pot învinge cu greu.
Spălatul pe mâini în era Covid
Spălatul pe mâini, o activitate atât de simplă, este și continuă să fie subiectul multor cercetări. În țările unde accesul la apă curată este limitat, iar apa este murdară sau acolo unde pur și simplu apa nu este disponibilă, studiile arată un număr ridicat de infecții și decese, mai ales în rândul copiilor, cauzate de lipsa igienei mâinilor populației.
Spălatul pe mâini corespunzător, cu apă și săpun, la temperatura pe care fiecare o preferă, prin frecarea temeinică a pielii și curățarea sub unghii, rămâne una dintre cele mai eficiente metode de prevenție și în cazul răspândirii infecției cu virusul SarS-CoV-2.
Prin spălatul pe mâini cu apă și săpun, se slăbesc și se îndepărtează anumite particule din virusuri, iar riscul de infectare scade. Alături de spălatul pe mâini des, curățarea suprafețelor și obiectelor, cel puțin o dată pe zi, sunt acțiunile eficiente, recomandate tuturor. Este recomandat să ne spălăm pe mâini și să avem grijă de igiena noastră tot timpul. Dar în epoca Covid, spălatul pe mâini este o activitate zilnică care îți poate salva viața. Citește mai multe despre reducerea răspândirii Covid cu ajutorul spălatului pe mâini aici.
