Guta este o boală care se manifestă, de regulă, prin atacuri repetate de artrită inflamatorie acută. Mai exact, este o afecțiune care provoacă mari dureri articulare din cauza unei cantități ridicate de acid uric în sânge. Atacul de gută poate apărea din senin, indiferent de momentul zilei, și se manifestă printr-o senzație puternică de căldură la nivelul articulației afectate.
Guta este o boală care afectează în special bărbații cu vârste de peste 45-50 de ani și este asociată, în cele mai multe cazuri, cu excesele din regimul alimentar al pacienților. La femei, guta apare doar în perioada de postmenopauză, fiind foarte rar întâlnită înainte de această perioadă.
Acidul uric se cristalizează și se depune pe încheieturi, tendoane și țesuturi, provocând atacuri intense și repetate de artrită inflamatorie acută. Acest tip de acid rezultă din metabolizarea alimentelor consumate și e favorizat de degradarea celulară.
Cauze și factori de risc
Hiperuricemia este cauza principală a apariției gutei. În aproape 95% din cazurile de gută, pacienții prezintă o concentrație mult prea mare de acid uric în sânge.
Totuși, aceasta nu este singura cauza a apariției gutei, iar specialiștii adaugă pe lista factorilor de risc următoarele:
- Obezitate;
- Diabet;
- Alimentație bogată în carne;
- Alcool (berea are un conținut ridicat de purine și este cea mai periculoasă băutură pentru bolnavii de gută);
- Diferite medicamente: diuretice, niacina, aspirina, ciclosporină, tacrolimus;
- Anumite boli cronice grave: hipertensiune, diabet netratat corect, ateroscleroză;
- Afecțiuni renale: insuficiență renală cronică;
- Intervenții chirurgicale;
- Cauze genetice.
Câte tipuri de gută există
În funcție de stadiul bolii, guta se poate împărți în mai multe tipuri:
- Guta acută: se manifestă prin inflamații la nivelul articulațiilor. Durerea este intensă din cauza acumulării acidului uric în jurul articulațiilor;
- Guta intercritică: se manifestă între episoadele de gută acută. Peste jumătate dintre cei care au un atac de gută vor avea și un al doilea atac. Atacurile pot fi de lungă durată;
- Guta cronică tofacee: apariția tofilor gutoși. Se produce la nivelul urechii, degetelor de la mâini sau picioare. Sunt nedureroși.
Simptome
De cele mai multe ori, guta se manifestă ca o artrită inflamatorie acută, adică prin apariția unei umflături de culoare roșie, moale la atingere și febrilă. Partea cea mai afectată a corpului este articulația degetului mare de la picior (articulație supusă efortului consistent, are o temperatură scăzută), dar guta se va manifesta și la nivelul călcâielor, genunchilor sau la articulațiile brațelor.
Principalii factori declanșatori ai unui atac dureros de gută sunt:
- Consumul ridicat de carne;
- Excesul de alcool;
- Infecțiile;
- Efortul fizic ridicat;
- Expunerea la frig.
În majoritatea cazurilor, crizele de gută (dureri puternice) se declanșează după miezul nopții și pot dura ore întregi din cauza faptului că noaptea temperatura corpului este mai scăzută.
Din momentul instalării gutei și până la declanșarea efectelor propriu-zise pot trece chiar și câțiva ani, în funcție de ritmul în care se depun cristalele de acid uric. Printre primele simptome ale apariției gutei notăm:
- Durere și sensibilitate la nivelul unor articulații;
- Mâncărime frecventă a pielii (în special în jurul articulațiilor);
- Dureri nocturne puternice (pot produce trezirea din somn);
- Febră;
- Frisoane;
- Articulații rigide.
Un procent destul de mic de pacienți, sub 7% după cum arată ultimele studii, indică faptul că aceștia nu vor mai prezenta niciodată un al doilea atac de gută, după ce l-au depășit pe primul.
Tratament
Tratamentul în cazul gutei are drept scop principal reducerea inflamațiilor, prevenirea atacurilor dureroase și evitarea apariției de complicații. Pentru a avea un efect cât mai bun și rapid, tratamentul trebuie început cât mai rapid după diagnosticare.
Imediat după ce este pus diagnosticul de către medicul specialist se începe un tratament personalizat, în funcție de stadiul afecțiunii. Obiectivul principal este acela de a elimina cauzele care produc crizele dureroase și de a reduce inflamația articulațiilor afectate.
Medicul poate recomanda următoarele medicamente:
- Antiinflamatoare: ibuprofen, naproxen;
- Colchicina: analgezic care reduce eficient durerile, dar care are efecte adverse destul de puternice (vărsături, organism slăbit). Nu se depășește doza de 7 mg pentru a nu produce complicații severe;
- Corticosteroizi: controlează inflamația;
- Medicamente care scad concentrația acidului uric;
Chiar dacă, de obicei, guta se tratează cu rezultate bune prin tratament medicamentos și prin regim alimentar, există însă și unele cazuri în care se apelează la intervenție chirurgicală atunci când se constată o deformare articulară severă.
Ce alimente trebuie să eviți dacă ești bolnav de gută
Pacienții care suferă de gută trebuie să țină un regim alimentar destul de sever pentru a nu agrava boala, pentru a diminua simptomele și pentru a evita crizele dureroase nocturne.
Medicul le va recomanda pacienților să renunțe la următoarele alimente:
- sare ( trebuie eliminată total sarea din mâncăruri);
- pește gras: sardine, scrumbie, somon;
- icre;
- carne de miel;
- mezeluri;
- conserve cu carne;
- lactate obținute din lapte gras;
- spanac;
- castraveți;
- sfeclă roșie;
- băuturi alcoolice;
- ciocolată.
În tratarea gutei, pacientul va fi sfătuit să se hidrateze corect, să slăbească (în cazul în care este supraponderal), să renunțe complet la fumat, să facă sport regulat, să evite medicamentele care pot crește nivelul acidului uric și să respecte cu strictețe regimul alimentar trasat de medic. Cafeaua, suplimentele de vitamina C și consumul de acizi grași Omega-3 sunt recomandate bolnavilor de gută.
În cazul în care guta nu este tratată corespunzător sau pacientul nu respectă indicațiile medicului, afecțiunea poate produce complicații severe. Episoadele de gută vor fi mai dese, articulațiile se vor eroda puternic și există risc de distrugere totală, iar în timp se poate ajunge și la pietre la rinichi.
Vitamina C reduce riscul apariției gutei
Un studiu realizat pe o perioadă de mai bine de 20 de ani, pe un număr de peste 47.000 de persoane, a arătat că dozele de vitamina C administrate suplimentar reduc cu peste 44% riscul apariției gutei. În 2008, un studiu la care au participat 1400 de bărbați a arătat că persoanele care au consumat vitamina C în cantități mai mari au avut cantități mai mici de acid uric în sânge.
Cafeaua scade nivelul acidului uric
Un studiu din 2015 a arătat că persoanele care consumă regulat cafea au un nivel scăzut de acid uric în sânge. Și Cercetătorii japonezi au constatat că un consum ridicat de cafea ajută la diminuarea acidului uric și scade simptomele puternice ale gutei.
În trecut, guta era cunoscută drept ”boala oamenilor bogați” sau ”boala regilor” pentru că aceștia își permiteau să consume diferite tipuri de carne și alimente, dar o făceau în mod excesiv, într-un stil total nesănătos. Termenul de gută provine din latinul „gutta”, care înseamnă ”strop”, și a apărut prima dată în scrierile de profil încă de la 1200.
Apropo de istorie, Alexandru cel Mare, Ștefan cel Mare, Leonardo Da Vinci sau Henri al VII-lea sunt doar câteva dintre personalitățile istorice care s-au luptat cu crizele de gută.
