Corpul uman găzduiește mii de miliarde de microorganisme (microbiota)

microorganisme

Microbiota reprezintă totalitatea microorganismelor care populează organismul uman, incluzând tegumentul, tractul digestiv, tractul respirator, cavitățile, ochii, vaginul. În corpul unui adult există aproximativ 100 000 de miliarde de microorganisme.

Microbiota

Rolul microbiotei este de a apăra organismul de agenții patogeni. Totodată, microbiota are o contribuție importantă în nutriție, metabolism, ca barieră microbiană, la depozitarea lipidelor și sinteza vitaminelor. În secolul al XVII-lea, Antonie van Leeuwenhoek a demonstrat cu ajutorul microscopului pe care chiar el l-a construit că în organismul uman trăiesc microorganisme. Totuși, asocierea dintre boală și prezența microorganismelor a fost demonstrată abia în secolul al XIX-lea, în urma cercetărilor efectuate de către Louis Pasteur și Robert Koch.

Microorganismele sunt clasificate în patru mari grupe:

  • bacterii;
  • fungi;
  • protozoare;
  • virusuri.

Bacteriile au fost printre primele forme de viață apărute pe pământ. Acestea se găsesc peste tot, atât în interiorul corpului uman, cât și în exterior. În microflora normală a unui om există peste 30 de miliarde de bacterii, cea mai mare parte regăsindu-se în flora intestinală și în microflora pielii.

Unele bacterii, în special cele din flora intestinală, sunt benefice organismului uman. Altele, predominante ca număr, sunt inofensive datorită apărării oferite de sistemul imunitar. Există totuși și bacterii dăunătoare (numite patogene), care produc diverse boli de îndată ce pătrund în organism. De exemplu, infecțiile bacteriene apar în general la gât, plămâni și intestine.

Fungii (sau ciupercile) sunt microorganisme care trăiesc natural în organismul uman, mulți dintre ei fiind utili bunei funcționări a sistemului imunitar. Există, totuși, situații în care anumite ciuperci invadează organismul sau când ciupercile utile se înmulțesc peste măsură și fac mai mult rău decât bine.

Acestea sunt greu de eliminat din corp, deoarece pot supraviețui în medii aparent ostile și pot reinfecta oricând organismul. Există multe tipuri de infectări cu ciuperci. Printre cele mai comune simptome se numără senzația de mâncărime și pielea crăpată, cojită, cu o culoare modificată.

Cele mai multe infecții provocate de ciuperci au loc în zona picioarelor, a unghiilor, în zona genitală și pe piele.

Protozoarele sunt organisme unicelulare parazite care provoacă diverse boli. Dacă un singur protozoar invadează corpul, este de așteptat să apară o infecție gravă, din cauză că acesta se poate multiplica și poate supraviețui în țesuturi, sânge, intestine și sistemul limfatic.

Protozoarele pot pune în pericol sistemul imunitar, slăbindu-l. Un exemplu de boală provocată de protozoare este malaria. Țânțarul anofel transmite omului parazitul de tip protozoar prin înțepătură. Totuși, cele mai multe infectări cu protozoare au loc în sistemul gastro-intestinal și în zona genitală.

Virusurile nu se pot autoreproduce. Ele sunt multiplicate de către celula parazitată. Bolile infecțioase provocate de virusuri se numesc viroze. Până la începutul secolului XX, despre virusuri se vorbea ca despre niște „ființe imaginare”, în ciuda faptului că Louis Pasteur și Edward Jenner le studiaseră și vorbiseră despre ele.

În general, virusurile oferă imunitate, însă infectarea cu anumite virusuri (din lipsa proteinei) provoacă boli precum gripă, variolă, varicelă, oreion, poliomielită și chiar rabie.  Cele mai multe infecții cu virusuri afectează tractul respirator.

Fiecare persoană are un amestec unic de microorganisme, însa microbiota fiecăruia va fi asemănătoare cu a celorlalți oameni din comunitatea în care trăiește. Din acest motiv, anumite infecții sunt periculoase, pentru că se răspândesc ușor în comunități. Se estimează că, la o persoană adultă, microbiota cântărește aproximativ 2 kilograme.

De reținut că antibioticele, cu toate că sunt benefice și necesare în anumite boli, afectează microbiota intestinală, lăsând cale liberă dezvoltării microbilor patogeni. Administrarea de suplimente alimentare cu probiotice poate contracara acest efect.

Adaugă un comentariu

START TYPING AND PRESS ENTER TO SEARCH