Pentru omul modern, omul secolului XXI, spălatul pe mâini este o activitate de rutină, realizată de cele mai multe ori pe negândite, din obișnuința căpătată în fragedă copilărie. În contextul pandemiei de coronavirus, oamenii se spală pe mâini mult mai des și respectând modelul care s-a dovedit a fi eficient în combaterea infectării cu diverse virusuri și bacterii. Dar nu mereu a fost așa, iar acest lucru este menționat în analele istoriei.
Știați că… spălatul pe mâini a fost cândva foarte controversat în lumea medicală?
Medicul maghiar Ignaz Philipp Semmelweis, cunoscut în epoca sa ca „salvatorul mamelor”, a fost cel care, pentru prima dată în istorie (în anul 1847), a observat legătura dintre mâinile murdare și mortalitatea foarte mare în rândul femeilor care nășteau. Afirmațiile sale au stârnit furia celorlalți medici ai vremurilor, aceștia ajungând chiar să afirme că apa cu care se spălau pe mâini ar fi putut fi sursă de infectare, motiv pentru care au și renunțat la a se mai spăla pe mâini, mai ales că Semmelweis nu le-a putut oferi nici o explicație științifică referitoare la afirmațiile sale.
Un bun prieten al medicului Semmelweis, Jakob Kolletschka, a murit în 1847, după ce fusese accidentat cu bisturiul de către un student în timp ce efectuau împreună un examen anatomo-patologic post-mortem. Autopsia efectuată pe cadavrul lui Kolletschka a relevat o patologie similară cu cea a femeilor care mureau după ce născuseră în instituția medicală unde făceau practică studenții la medicină, aceștia ajutând de multe ori la nașteri, imediat după ce efectuau autopsii. Spre deosebire de acea zonă, în clinica unde femeile nășteau numai cu ajutorul moașelor care nu aveau acces la autopsii, mortalitatea era mult mai mică.
Din clipa în care a fost introdusă cerința ca medicii să se spele și să se dezinfecteze pe mâini cu hipoclorit de calciu, rata mortalității în prima clinică a scăzut cu 90%, ajungând la 18,3% în aprilie 1847. În primele două luni ale anului următor rata mortalității a ajuns la 0.
Datorită ideilor medicului Semmelweis regulile s-au schimbat – în spitale și nu numai. Spălatul pe mâini este, de atunci, una dintre cele mai elementare măsuri de igienă pe care le putem lua acasă, la locurile de muncă, în spitale, oriunde. Totuși, e bine de știut că teoria lui Semmelweis a prins rădăcini și a fost acceptată pe scară largă în lumea medicală abia după ce Louis Pasteur a confirmat-o științific.
