Riscul de transmitere al arbovirusurilor prin transfuzii de sânge este legat de incidența infecției la primitor și de durata de timp în care sângele donatorilor infectați recent rămâne infecțios.
Identificarea a 23 de cazuri de transmitere pe calea transfuziilor în timpul epidemiei provocate de virusul West Nile în S.U.A. și modelele estimative ale riscurilor de transmitere pe această cale arată o rată de 4,7 la 10 000 de donatori. Astfel, în anumite zone, incidența infectărilor cu arbovirusul transmis de țânțari a fost mult mai mare, în ciuda viremiei sau a duratei scurte. Drept urmare, începând cu anul 2003, a fost implementată o politică de screening a donatorilor de sânge prin teste NAATs, care să identifice posibila infectare cu virusul West Nile.
În mod similar, și pentru reducerea riscului de transmitere a virusului Zika, începând cu anul 2016, toți donatorii de sânge din S.U.A. au trecut printr-un screening cu teste de amplificare a acidului nucleic (NAATs), deși transmiterea acestuia pe cale sanguină nu fusese documentată anterior.
Sursa: https://www.thelancet.com/journals/laninf/article/PIIS1473-3099(20)30125-0/fulltext
