- Cronotipul descrie în ce moment al zilei oamenii tind să fie mai activi. „Păsările matinale” se trezesc repede și sunt active dimineața, în timp ce „bufnițele de noapte” au nevoie de mai mult timp pentru a începe ziua, dar le place să stea treze până târziu.
- Cercetările recente sugerează că acest cronotip poate avea un impact asupra sănătății.
- Un studiu publicat recent în Experimental Physiology a descoperit că ciclurile noastre de somn/veghe sunt asociate cu metabolismul organismului nostru, “bufnițele de noapte” având o capacitate redusă de a utiliza grăsimile pentru energie. Acest lucru le poate crește riscul de diabet de tip 2 și de boli de inimă.
O echipă de cercetători de la Universitatea Rutgers din New Jersey și de la Universitatea din Virginia, a împărțit un grup de 51 de adulți în cronotipuri timpurii sau târzii, pe baza răspunsurilor la un chestionar. Toți participanții erau nefumători, nu sufereau de boli cardiovasculare, cancere și boli metabolice și erau sedentari, făcând exerciții fizice mai puțin de 60 de minute pe săptămână. Folosind tehnici imagistice, cercetătorii au evaluat masa corporală și compoziția corporală a participanților. De asemenea, au testat sensibilitatea la insulină.
Participanții au purtat un accelerometru pe șoldul drept, în timpul zilei, timp de 7 zile, pentru a înregistra în ce momente ale zilei au fost cei mai activi. Cercetătorii au comparat aceste date cu cronotipul din chestionar pentru a determina dacă cronotipul influența modelele de activitate în timpul zilei.
După ce participanții la studiu au postit timp de 12 ore, cercetătorii i-au testat atât în repaus, cât și în timpul exercițiilor fizice. Apoi au prelevat probe de respirație pentru a le calcula metabolismul grăsimilor și al carbohidraților în repaus și în timpul exercițiilor fizice.
Cercetătorii nu au observat diferențe semnificative între grupuri în ceea ce privește vârsta, masa corporală sau sindromul metabolic. Cu toate acestea, ei au constatat diferențe în modul în care au fost utilizate sursele de energie de către cei cu cronotipuri timpurii și cei cu cronotipuri târzii.
Rezultate studiu
„Păsările matinale„ au folosit mai multă grăsime pentru energie decât „bufnițele de noapte„. De asemenea, acestea erau mai sensibile la insulină – celulele lor foloseau glucoza mai eficient, reducând glicemia. „Bufnițele de noapte„ aveau tendința de a fi mai rezistente la insulină, ceea ce înseamnă că aveau nevoie de mai multă insulină pentru a reduce nivelul de glucoză din sânge și aveau tendința de a folosi carbohidrații ca sursă de energie mai degrabă decât grăsimile.
Cei mai mulți dintre noi știm că funcționăm mai bine fie dimineața, fie după-amiaza și ne adaptăm programul de lucru în funcție de tendințele noastre de „pasăre matinală” sau de „bufniță de noapte”. Dar poate cronotipul nostru să ne afecteze nu numai funcționarea, ci și sănătatea?
Conform studiilor efectuate până în prezent, cronotipul și, în special, crononutriția – la ce ore din zi mâncăm – pot afecta într-adevăr sănătatea, însă rezultatele nu sunt încă concludente.
Studiul în discuție arată că ciclurile noastre de somn/veghe sunt asociate cu metabolismul organismului nostru, “bufnițele de noapte” având o capacitate redusă de a utiliza grăsimile pentru energie. Acest lucru le poate crește riscul de diabet de tip 2 și de boli de inimă.
Sursa: medicalnewstoday.com