Rahitismul este o boală metabolică în care se declanșează tulburarea de mineralizare a oaselor, provocată în primul rând de lipsa de vitamina D, calciu sau fosfor. Aceasta apare preponderent în perioada de creștere și dezvoltare a organismului, mai ales în copilăria mică. De obicei, boala debutează între 3 și 18 luni. Aceasta este încă foarte răspândită în Africa și în Orientul Mijlociu.
Deficitul de vitamina D
Un organism sănătos transformă provitamina D (provenită din alimente) în vitamina D, sub acțiunea directă a razelor soarelui. Carența poate să apară ca un efect al factorilor de mediu, al factorilor genetici, al unei alimentații deficitare sau din cauza unor tulburări de absorbție la nivel intestinal. În lipsa acestei vitamine, asimilarea calciului devine dificilă. De asemenea, carența de calciu și fosfor din alimentație contribuie la declanșarea rahitismului. Semnele de rahitism se pot observa la nivelul osaturii, dar și la nivelul sistemului respirator și muscular. În completarea examenului clinic, se vor efectua și analize de laborator.
Profilaxie și tratament
Prevenția rahitismului începe încă înainte de nașterea copilului, respectiv din ultimul trimestru de sarcină. Este necesar un aport alimentar suficient de vitamina D și calciu pentru mamă, iar uneori medicii recomandă și administrarea de suplimente alimentare. Ulterior, încă din prima săptămână după naștere, copilul va primi suplimente cu vitamina D, iar această administrare va continua în primii ani de viață. De asemenea, este de reținut că soarele contribuie foarte mult la sintetizarea și asimilarea acestei substanțe (vitamina D3).
Surse naturale de vitamina D
Vitamina D se găsește în cantități mici în anumite alimente (somon, ton, macrou, hering, sardine, lapte, gălbenuș de ou, anumite ciuperci, ulei din ficat de cod). Aproximativ 80-90 % din cantitatea de vitamina D necesară organismului se obține prin expunerea la soare.