Epilepsia la copil

Epilepsia la copil

Afecțiunile neurologice la copii trebuie să fie diagnosticate cât mai devreme pentru a putea fi monitorizate și tratate cu o rată de succes cât mai mare. Dintre aceste afecțiuni, epilepsia este cea care afectează aproximativ 5 din 1000 de copii. Studiile estimează că în jur de 4-10% dintre copii au cel puțin o criză epileptică înainte de vârsta de 16 ani, însă fără a fi considerați bolnavi.

Epilepsia la copil este o descărcare de maximă intensitate a neuronilor cerebrali, ceea ce duce la convulsii. Această tulburare este declanșată de anumite schimbări în activitatea electrică și chimică a creierului. Epilepsia poate să apară chiar de la nașterea copilului și, în aproximativ două treimi din cazuri, convulsiile dispar după vârsta de 12 ani. Tocmai de aceea, medicii nu se grăbesc să recomande tratamente care ar putea avea efecte adverse pe termen lung.

Crizele epileptice la copil pot fi de două feluri:

  • criza focală (parțială), cu diagnostic greu de stabilit, pentru că afectează doar o parte a creierului și poate avea simptome extrem de variate;
  • convulsia epileptică tonico-clonică, întâlnită în cele mai multe dintre cazuri și caracterizată prin convulsii involuntare, care duc la pierderea parțială sau chiar totală a conștienței pe parcursul crizei.

Cauze

Predispoziția genetică este factorul principal care poate declanșa epilepsia la copil. Alte cauze care pot duce la crize epileptice:

  • infecțiile intrauterine;
  • hemoragiile cerebrale intrauterine;
  • anomaliile cerebrale;
  • tumorile cerebrale;
  • lipsa de oxigenare a creierului;
  • hidrocefalia (acumulare excesivă de apă la nivelul creierului);
  • febra (care poate provoca în orice moment convulsii febrile);
  • tulburările degenerative;
  • loviturile la cap.

Simptome

Simptomele în cazul epilepsiei la copil depind în mare măsură de tipul de epilepsie.

Convulsia epileptică tonico-clonică se manifestă în general prin:

  • oprirea bruscă a activității și/sau apariția diverselor automatisme gestuale; poate merge până la pierderea parțială sau totală a cunoștinței;
  • contracții musculare prelungite, apărute la anumite grupe de mușchi sau în întregul corp;
  • contracții tonice cu episoade de relaxare repetitive pe parcursul crizei (sunt cele mai periculoase, căci pot pune în pericol viața copilului).

În cazul crizei focale:

  • copilul poate rămâne cu privirea ațintită în gol vreme de aproximativ 10 secunde;
  • halucinații (copilul poate vedea lumini intermitente de diverse culori și forme);
  • blocaj al vorbirii;
  • confuzie temporară;
  • senzație de amorțeală;
  • senzație de deja-vu;
  • copilul acuză miros sau gust ciudat, acolo unde nu ar trebui să existe;
  • râsul isteric fără motiv.

Riscuri și complicații

Din păcate, epilepsia la copilul de câteva luni are în general o evoluție nefavorabilă. În timpul crizei convulsive, acesta poate avea diverse accidente cauzate de căderea bruscă sau de lovire în timpul spasmelor. Epilepsia la copil provoacă de multe ori traume de ordin psihic – anxietate, depresie sau chiar gânduri suicidale.

Abordări terapeutice

Pentru stabilirea unui diagnostic clar, medicul va ține cont de simptome, de istoricul medical al copilului și va efectua diverse examene, cum ar fi electroencefalograma.

Tratamentul se face cu medicamente antisezice. Acestea pot ține sub control crizele.

Recomandări

În timpul crizei de epilepsie, este bine să așezați copilul pe o parte, într-un loc unde nu se poate răni. Asigurați-vă că micuțul poate respira bine. Sunați imediat la serviciul medical de urgență.

Pe termen lung, copilul are nevoie:

  • să se odihnească întotdeauna suficient;
  • să își ia medicamentele, urmând cu strictețe indicațiile medicului;
  • să facă mișcare;
  • să poarte brățară de alertă medicală.

Adaugă un comentariu

START TYPING AND PRESS ENTER TO SEARCH