Hematologie

VSH – Ce este? Care este rolul acestuia?

Recomandările medicului la apariția celor mai banale simptome (dureri de cap, pierderea poftei de mâncare, pierdere în greutate etc.) vor include, de regulă, și testul pentru VSH, adică pentru viteza de sedimentare a hematiilor. O valoare anormală a VSH-ului nu indică o anumită boală, ci faptul că în organism există o inflamație.

Pentru început, trebuie explicat ce sunt hematiile și care este rolul lor. Ei bine, hematiile / eritrocitele sunt celulele din sânge (globulele roșii) care se ocupă cu transportul oxigenului dinspre plămâni spre țesuturi și invers al dioxidului de carbon. Hematiile formează cea mai mare grupare de celule din sânge – 4,5 milioane/mm3  de sânge.

Ce este VSH?

Valoarea pe care o are VSH-ul (viteza de sedimentare a hematiilor) va ajuta medicul să pună un diagnostic corect. Viteza de sedimentare însemnă, de fapt, cât de repede se depun hematiile pe eprubeta  în care este testată proba de sânge. Cu cât viteza cu care globulele roșii ajung spre fundul tubului este mai mare și cu cât acestea ajung mai jos, cu atât este mai probabil ca în corp să existe o inflamație.

Acest fenomen, prin care eritrocitele se lipesc unele de celelalte, căzând și sedimentându-se mai repede   pe suprafața de la fundul eprubetei decât în mod normal, se poate produce în cazul unor: tipuri de cancer și alte boli degenerative, tipuri de artrită, boli autoimune și infecții.

Când recomandă medicul testul pentru VSH?

Deși este un test care este efectuat frecvent, atunci când un pacient solicită un consult și analize de sânge, există anumite semne și simptome, care care arată clar că este nevoie de stabilirea valorii VSH:

  • scădere bruscă în greutate;
  • articulații rigide însoțite de dureri (în special dimineața);
  • dureri dese de cap;
  • sânge în scaun;
  • dureri musculare mai ales în zona gâtului, a umerilor, a pelvisului;
  • febră frecventă fără motiv;
  • dureri abdominale dese;
  • diaree care nu trece.

Având informația că valoarea VSH-ului este anormală, dar realizând și alte teste în funcție de simptomatologie, medicul poate pune un diagnostic. Viteza de sedimentare a hematiilor poate fi, evident, peste sau sub limita normală. Ambele cazuri dau o direcție.

Valori ale VSH-ului crescute pot semnala:

  • boli renale;
  • pneumonie;
  • anemie;
  • cancer de sânge (mielom multiplu sau limfom);
  • afecțiuni ale tiroidei;
  • boala inflamatorie pelvină;
  • preeclampsie;
  • inflamația apendicelui.

Și anumite boli autoimune pot fi sugerate de o valoare crescută a VSH-ului: lupusul, arterită cu celule gigante, vasculită necrozantă, poliartrită reumatoidă, macroglobulinemie, polimialgie reumatică.

Valori ale VSH-ului sub cele normale pot indica:

  • leucemie;
  • hipofibrinemie;
  • nivel redus al proteinelor plasmatice;
  • policitemie vera (celulele sanguine sunt produse în exces de măduva osoasă);
  • hipervâscozitate sanguină.

De menționat este faptul că VSH-ul în afara valorilor normale, nu trebuie neapărat să îngrijoreze. De ce? Atunci când se efectuează acest test trebuie ținut cont că valoarea VSH-ului este influențată de anumiți factori:

  • sarcină;
  • menstruație;
  • vârsta înaintată;
  • tratamentul cu antiinflamatoare.

Un test VSH nu ajută numai în stabilirea unui diagnostic. În prezența unei boli deja depistate, valoarea vitezei de sedimentare a eritrocitelor poate ajuta în verificarea eficienței tratamentului recomandat și poate verifica evoluția bolii.

Ce presupune recoltarea unei probe de VSH

De regulă, atunci când se recoltează analize, VSH-ul este doar unul dintre testele recomandate. Așadar, viteza de coagulare a sângelui este un simplu test care se face clasic, prin înțeparea unei vene dintr-unul dintre brațe și recoltarea unei cantități de sânge.

În continuare, pentru stabilirea valorii vitezei de sedimentare a hematiilor, specialistul amestecă sângele cu un agent anticoagulant. Apoi, este urmărită cantitatea de eritrocite depuse în decursul unei ore.

Metode de stabilire a valorii VSH-ului

Există mai multe metode prin care se măsoară viteza de sedimentare a a hematiilor, două dintre ele fiind cel mai des folosite: metoda Westergren și metoda Wintrobe. Diferența cele două este dată de tuburile diferite în care se testează proba. În cazul metodei Westergren este vorba de un tub deschis la ambele capete, în timp ce la metoda Wintrobe se folosește un tub mai scurt (de 11 cm, față de 30 de cm cât are tubul din metoda Westergren) și închis doar în partea inferioară.

Mai există două metode, care se folosesc mai rar: metoda fotometrică capilară și metoda automată de citire a VSH (prin intermediul unui sistem de raze infraroșii).

Valorile normale ale VSH-ului

VSH se măsoară în milimetri pe oră (distanța coborâtă de hematii într-o oră). În funcție de metoda de stabilire a valorii, în funcție de vârsta și de sex, valorile  normale ale VSH-ului pot varia. Astfel, valorile de referință sunt următoarele:

  • nou-născuți – 0-2 mm/h;
  • copii (până în 18 ani) – 3-10 mm/h;
  • femei sub 50 de ani – sub 20 mm/h;
  • bărbați sub 50 de ani – sub 15 mm/h;
  • femei cu vârsta cuprinsă între 50 și 85 de ani – sub 30 mm/h;
  • bărbați cu vârsta cuprinsă între 50 și 85 de ani – sub 20 mm/h.
  • vârstnici cu vârsta de peste 85 de ani – pentru femei sub 42 mm/h, iar pentru bărbați 30 mm/h.

VSH

Așa cum e menționat și anterior, valoarea anormală a vitezei de sedimentare a eritrocitelor va indica doar prezența unei inflamații, nu o va și localiza. De regulă, odată cu VSH-ul, medicul va mai recomanda și alte analize pentru a se putea apropia de diagnostic. Alte teste care sunt recomandate în cazul unei inflamații sunt: proteina C-reactivă, anticorpii antinucleari și factorul reumatoid.

Articole recomandate
Hematologie

Splina mărită - cauze, simptome și tratament

4 Minute
în care splina își modifică dimensiunile și greutatea inițiale. O splină normală poate cântări între 100 și 250 de grame,…
BOLIHematologie

Siclemia

2 Minute
Această afecțiune a fost descrisă pentru prima dată în anul 1910 de către medicul american James B. Herrick. Faptul că…
BOLIHematologie

Corpul uman poate produce 119 milioane de globule roșii pe secundă

1 Minute
Numărul de celule din corpul uman diferă de la individ la individ, în funcție de vârstă, greutate etc. Oricum, indiferent…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *