- Acidul valproic este un medicament utilizat în tratamentul crizelor de epilepsie și în tulburările bipolare.
- oamenii de știință au descoperit că acidul valproic blochează unele celule embrionare
- Se estimează că între 30 și 40% dintre copiii expuși la acest medicament în uter vor dezvolta deficiențe cognitive sau tulburări din spectrul autist, dar și malformații cardiace și spina bifida, în cazul în care o parte a coloanei vertebrale nu se formează în mod corespunzător, lăsând astfel expusă măduva spinării.
- Studiul a fost publicat marți, 14 iunie, în revista PLOS Biology
Acidul valproic a apărut în anii 1960 ca medicament anti convulsii, iar în anii ’80 a devenit evidentă legătura medicamentului cu malformațiile congenitale, potrivit BBC News.
În cadrul unui studiu realizat recent pe șoareci și țesuturi umane, oamenii de știință au descoperit că medicamentul blochează unele celule embrionare într-o stare de suspendare, în care nu pot crește sau nu se pot diviza în mod corespunzător.
Atunci când este administrat ca tratament pentru epilepsie sau tulburare bipolară, acidul valproic afectează organismul în mai multe moduri, potrivit bazei de date medicale online Stat Pearls. De exemplu, medicamentul modifică nivelurile anumitor mesageri chimici din creier și alterează genele care pot fi activate într-o celulă la un moment dat.
Cu toate acestea, noul studiu sugerează că defectele fizice din naștere, deși sunt legate și ele de acidul valproic, sunt declanșate de un mecanism diferit de cel al deficiențelor cognitive, a declarat pentru Live Science Bill Keyes, șef de echipă la Institutul de Genetică, Biologie Moleculară și Celulară din Strasbourg, Franța, și autor principal al studiului.
Cercetări ulterioare pe rozătoare și maimuțe au sugerat că, atunci când este administrat în primele săptămâni de sarcină, medicamentul ar putea perturba primele etape de formare a sistemului nervos.
„Cred că este un punct forte al studiului este că utilizează atât organoidele* umane, cât și sistemele de modele de șoareci”, a declarat Richard H. Finnell, profesor în cadrul Centrului pentru Sănătate de Precizie a Mediului și în diverse alte departamente de la Baylor College of Medicine, care nu a fost implicat în cercetare.
-
-
-
-
-
-
-
- *Organoidele se aseamănă cu creierele umane în miniatură: structura și funcția lor este similară cu cea a organului în mărime naturală.
-
-
-
-
-
-
Cu toate acestea, „există multe avertismente în ceea ce privește modelul nostru„, a spus Keyes. Șoarecii și organoizii au fost expuși la mai multe doze mari de acid valproic pe o perioadă scurtă de timp, în timp ce în viața reală, pacienții iau în mod constant o doză mai mică de medicament pe o perioadă mai lungă de timp. Prin urmare, regimul de doze mari și de scurtă durată din cadrul experimentelor ar fi putut declanșa un efect „exagerat” la șoareci și la celulele organoide care nu ar fi fost neapărat egalat în embrionii umani, a spus Keyes.
„Deci, atunci copilul s-ar naște cu unele defecte în anumite populații de celule„, a spus el, și, în teorie, „acest lucru dă naștere apoi la defectele cognitive și comportamentale„.
Cercetătorii consideră că experimentele realizate, dar și alte analize genetice aprofundate ar trebui să dezvăluie mai multe detalii despre modul în care expunerea la acidul valproic afectează embrionii umani în creștere.
Sursa: sciencealert.com