Există diferențe mult prea mari între unitățile școlare din mediul urban și cel rural din România, precum și în ceea ce privește funcționalitatea cabinetelor medicale școlare. Dacă în mediul urban există o rețea de medicină școlară funcțională, formată din echipe de medici, medici dentiști și asistenți medicali, în mediul rural situația este dezastruoasă, potrivit informațiilor prezentate în cadrul conferinței „Medicina Școlară – dorința legiferată”.
Conform datelor publicate de Ministerul Sănătății, la începutul anului școlar 2020-2021 asigurau servicii medicale în cabinetele de medicină școlară din întreaga țară 1.302 medici (788 cu specialitatea medicină generală și 514 cu specialitatea stomatologie) și 3.630 de asistenți medicali (3.262 cu specialitatea medicină generală și 368 cu specialitatea stomatologie).
La modul ideal, fiecare unitate școlară ar trebui să aibă propriul cabinet medical școlar dotat cu tot ceea ce este necesar (aparatură, materiale sanitare și medicamente), să existe medic de medicină școlară și asistent medical, astfel încât sănătatea elevilor să fie plasată pe primul plan și în realitate, nu numai la nivel declarativ.