Dintre bărbații cu cancer de prostată metastatic rezistent la castrare care au avut tumori cu cel puțin o mutație a BRCA1, BRCA2 sau ATM și a căror boală a progresat în timpul tratamentului anterior cu un agent hormonal de generație următoare, cei cărora li s-a administrat olaparib de la început au avut o durata de supraviețuire globală semnificativ mai mare decât cei cărora li s-a administrat enzalutamidă sau abirateronă plus prednison ca terapie de control, în ciuda încrucișării substanțiale de la terapia de control la olaparib. Datele au fost colectate în cadrul unui studiu clinic de fază 3.
Sursa: https://www.nejm.org/doi/full/10.1056/NEJMoa2022485?query=featured_home