Antrax

Antrax

Antraxul este o infecție bacteriană gravă, cauzată de bacteria Bacillus Anthracis, microoganism care trăiește în sol. Această boală a devenit cunoscută în anul 2001, atunci când, la o săptămână după atacurile teroriste de pe 11 septembrie, a fost folosită ca armă biologică. Spori de antrax au fost atunci trimiși oamenilor din Statele Unite prin intermediul scrisorilor (5 persoane au murit, iar 17 au fost infectate).

Animalele sălbatice și cele domestice sunt cele mai expuse la infectare cu această bacterie, care poate fi însă transmisă cu ușurință și către oameni, în cazul în care consumă carne infectată sau ating animale infectate.

Așadar, boala poate fi contractată în mod direct sau indirect, prin inhalare, înghițire sau atingere a sporilor de antrax. Odată ajunși în corp, aceștia se activează, iar bacteria se multiplică.

Simptome

Acestea diferă în funcție de modul în care boala a fost contractată.

  • prin înghițire. Boala începe să se manifeste după o săptămână de la contactul cu sporii. Apar:
  1. febră;
  2. greață;
  3. lipsa poftei de mâncare;
  4. diaree cu sânge;
  5. dureri puternice de stomac;
  6. umflături în zona gâtului.
  • prin contact cutanat. Perioada de inhalație este situată, în general, între una și cinci zile. Va apărea:
  1. o umflătură de mici dimensiuni, asemănătoare unei înțepături de insectă, care produce mâncărimi. În continuare se va transforma într-o ulcerație cutanată, cu centru de culoare neagră, de obicei nedureroasă;
  • prin inhalare. În cele mai multe cazuri, simptomele se manifestă după o săptămână de la inhalarea sporilor. Există însă și cazuri în care boala începe să se manifeste după două zile, iar simptomele să continue până la 45 de zile. Dintre simptome amintim:
  1. dureri de gât;
  2. febră;
  3. frisoane;
  4. tuse;
  5. dificultăți de respirație;
  6. episoade de vărsături;
  7. dureri musculare.

Diagnostic

Medicul specialist va indica o serie de analize și teste, care pot include:

  • analize de sânge;
  • teste de piele;
  • radiografie toracică;
  • computer tomograf;
  • endoscopie;
  • puncție lombară (o procedură care testează o cantitate mică de fluid care înconjoară măduva spinării și creierul).

Tratament

Antraxul poate produce simptome sau nu, iar tratamentul se va stabili în funcție de acest aspect. Chiar dacă pacientul nu prezintă simptome, îi va fi prescris un tratament preventiv care include vaccinul pentru antrax și antibiotice.

În situațiile în care există simptome, tot antibioticul (doxicilină sau ciprofloxacină) reprezintă calea către vindecare, însă va fi prescris un tratament pentru o perioadă de 60 până la 100 de zile.

Medicii avertizează că vizita la specialist este obligatorie atunci când apar simptomele. Fără tratament sau fără un tratament corect aplicat, există posibilitatea ca boala să ducă la deces.

În funcție de modul în care a fost contractată boala, riscul de a deceda diferă. Fără tratament, Antraxul cutanat prezintă risc de deces de 20%, Antraxul dobândit prin inhalarea sporilor prezintă un risc de cel puțin 80%, iar cel dobândit prin înghițire, un risc situat între 25% și 75%.

Centrul pentru Controlul și Prevenția Bolilor susține că în cazul unui atac biologic, Antraxul este bacteria cel mai ușor de folosit întrucât: e ușor de găsit în natură, supraviețuiește mult timp fără condiții aparte de depozitare, se eliberează cu ușurință și nu atrage atenția, au mai fost folosiți (atacul din 2001), sporii sunt greu detectabili după miros sau gust.

Antraxul se întâlnește cu precădere în solul din anumite zone agricole din: sudul și estul Europei, America de Sud și Centrală, în Caraibe, zona Africii de la sud de Sahara, centrul și sud-vestul Asiei.

Adaugă un comentariu

START TYPING AND PRESS ENTER TO SEARCH