Schizofrenia afectează aproximativ 0,5% din populația globului, fiind mai frecventă la bărbați decât la femei. Aceasta apare cel mai des în jurul vârstei de 20-28 de ani la bărbați și 26-32 de ani la femei. Cu toate astea, există situații când schizofrenia se manifestă încă din copilărie sau adolescență.
Schizofrenia este una dintre cele mai severe afecțiuni psihice. Necesită tratament pe tot parcursul vieții. Această boală afectează atât pacientul, cât și aparținătorii săi. Schizofrenia se manifestă în principal prin diminuarea treptată a activității intelectuale și printr-un dezechilibru psihic de ordin general. Apariția în primii ani de viață a schizofreniei este greu de observat, diagnosticat și tratat. De asemenea, poate afecta dezvoltarea emoțională și socială a copilului.
Cauze
Încă nu au fost stabilite cauzele exacte ale apariției schizofreniei, însă se crede că este vorba în principal despre un amestec între factorii genetici și cei de mediu:
- copilul care face parte dintr-o familie unde un membru suferă de schizofrenie are mai multe șanse de a dezvolta această boală decât un copil provenind dintr-o familie fără probleme psihice;
- copilul care provine dintr-o familie de oameni nesiguri, izolați, cu tendința de a-i controla pe cei mai slabi are mai multe șanse de a dezvolta schizofrenie;
- consumul de substanțe precum marijuana, amfetamine, opioide, halucinogene, antidepresive, sedative sau afrodiziace la vârsta adolescenței (sau chiar mai târziu) pot duce la apariția unui prim episod schizofrenic.
Simptome
Nu există două persoane bolnave de schizofrenie care să aibă același comportament, însă părinții și educatorii ar trebui să fie atenți la anumite semnale, precum:
- întârzieri de vorbire;
- gândire și vorbire dezorganizată;
- dificultate în a înțelege procesul mersului;
- obișnuința de a se balansa;
- halucinații;
- idei și temeri ciudate;
- copilul este peste măsură de agitat, violent sau agresiv.
Simptomele schizofreniei apărute în perioada adolescenței pot fi asemănătoare comportamentului tipic adolescentin, ceea ce face ca diagnosticul să fie greu de pus:
- probleme cu somnul;
- lipsă de motivație;
- scăderea performanței școlare;
- izolarea de prieteni și familie;
- stări de iritare și chiar stări depresive;
- halucinații vizuale și mai ales auditive (bolnavul aude voci);
- comportament ciudat;
- lipsa capacității de a simți plăcere;
- mișcări excesive și inutile ale anumitor părți ale corpului;
- dorința de a consuma diferite substanțe psihoactive;
- gânduri sau chiar acțiuni suicidale.
Riscuri și complicații
Schizofrenia are repercusiuni grave asupra bolnavului și asupra familiei sale. Boala în sine este imprevizibilă și aduce cu sine delir, halucinații, tulburări afective, tulburări de gândire, tulburări de comportament, pierderea treptată a personalității.
Bolnavul de schizofrenie va fi disfuncțional pe plan social, afectiv și ocupațional.
Abordări terapeutice
Diagnosticul este greu de pus, mai ales la copii și adolescenți, din cauză că multe dintre simptome coincid cu ale altor boli, precum și cu manifestările obișnuite ale unora dintre fazele de dezvoltare.
Numai medicul, în urma unor analize și cercetări întinse pe o perioadă lungă, poate stabili diagnosticul și decide tratamentul.
Recomandări
În cazul în care copilul/adolescentul prezintă unele dintre simptomele amintite mai sus, mergeți cu el la control. Stigmatul acestei boli îi sperie pe mulți părinți, însă diagnosticarea precoce și tratamentul pot ține boala sub control, astfel încât bolnavul să nu își facă rău sieși sau altora.