Boli și afecțiuni respiratorii

Tusea seacă – simptome, cauze și tratament

Tusea seacă, denumită și neproductivă, este tipul de tuse care nu este însoțită de secreție. La fel ca orice tip de tuse, tusea seacă nu este o boală, ci reprezintă un simptom al unei afecțiuni. De cele mai multe ori, tusea este cauzată de prezența în organism a unor virusuri gripale și se dezvoltă în același timp cu răceala sau gripa. Există și situații în care tusea seacă este provocată de anumite substanțe care afectează gâtul.

Tusea reprezintă o „armă” a organismului, care caută să elimine  agenții dăunători care atacă și irită căile respiratorii superioare (nas, faringe) și inferioare (laringe, trahee, bronhii). Creierul transmite un semnal la nivelul mușchilor pieptului și abdomenului pentru eliminarea aerului din plămâni, astfel încât substanțele nocive să fie eliminate prin tuse.

Există trei tipuri de tuse, în funcție modul de manifestare și de cauză:

  • tuse seacă (tuse neproductivă) – nu produce secreții de mucus și este provocată de iritarea căilor respiratorii. Este persistentă, provoacă insomnii și senzații de mâncărime la nivelul gâtului;
  • tuse productivă (tuse umedă) – este provocată de un exces de mucus. Poate aduce cu sine și senzația de vomă;
  • tuse convulsivă – cauzată de o infecție bacteriană la nivelul plămânilor și la nivelul căilor respiratorii. În general, este prezentă în rândul copiilor și este foarte contagioasă.

Dacă ne raportăm la perioada necesară pentru vindecare, tusea se împarte în trei categorii:

  • tuse acută – între două și trei săptămâni;
  • tuse subacută – între trei și șapte sau chiar opt săptămâni;
  • tuse cronică – tipul de tuse care se manifestă pe o perioadă mai mare de opt săptămâ

Există și tusea ocazională (tusea normală), care apare ca o reacție de apărare firească a organismului în prezența unui factor iritant.

Cauze

Tusea seacă poate avea la bază mai multe cauze, cum ar fi:

  • infecțiile virale – așa cum este menționat și mai sus, tusea seacă este cauzată, de regulă, de răceală sau gripă. Bronșita sau laringita sunt alte afecțiuni care au drept simptom tusea seacă;
  • poluarea – orice substanță poluantă care este inhalată poate afecta puternic gâtul, declanșând astfel tusea seacă;
  • alergiile – pe lângă tusea seacă, alergiile pot provoca strănut, lăcrimarea ochilor și apariția secrețiilor nazale apoase;
  • afecțiunile pulmonare;
  • cancerul pulmonar;
  • afecțiunile cardiace;
  • fumul de țigară – tusea seacă apare atât la fumătorii activi, cât și la fumătorii pasivi (cei care nu fumează, dar inhalează fum de țigară);
  • efecte adverse la medicamente – specialiștii au constatat că medicamentele luate pentru hipertensiune, unele tipuri de antibiotice sau medicamentele utilizate în ședințele de chimioterapie pot provoca tuse seacă;
  • reflux gastroesofagian – provoacă episoade de tuse din cauza acidității de la nivelul stomacului;
  • aer uscat (cald sau rece) – în special aerul din camerele unde se doarme sau unde se petrece foarte mult timp;

Tusea seacă poate fi cauzată și de existența unor probleme psihice. Tusea „nervoasă” poartă numele de tuse psihogenă și se traduce prin tuse fără cauze medicale. Mai clar, tusea devine un obicei, un tic nervos, fără a fi provocată de afecțiuni medicale. Pacientul manifestă acest tip de tuse doar atât timp cât este conștient, pe timp de zi, tusea psihogenă nefiind activă în timpul somnului.

Simptome

Principalul simptom al tusei seci este lipsa expectorației. De asemenea, tusea seacă poate fi însoțită și de alte manifestări, precum:

  • nas înfundat;
  • probleme de respirație;
  • răgușeală;
  • gât iritat;
  • sângeră

Chiar dacă nu poate provoca înrăutățirea stării generale de sănătate, tusea seacă prezintă un grad ridicat de disconfort și poate avea mai multe consecințe:

  • tulburări de somn – crizele de tuse apar și în timpul nopții, iar somnul va fi afectat;
  • senzație de vomă – în special la pacienții care suferă de reflux gastrointestinal;
  • transpirație – în timpul crizelor de tuse seacă, organismul depune un efort suplimentar, iar temperatura corpului va crește și glandele sudoripare vor scoate mai multă apă din corp;
  • dureri de cap.

În cazurile severe, când vorbim despre crize puternice de tuse seacă, există risc de leșin. Apariția problemelor respiratorii diminuează oxigenul care merge către creier, iar lipsa oxigenării creierului poate duce la pierderea conștienței (sincopă). De asemenea, tot în rândul episoadelor severe se pot produce și fracturi la nivelul coastelor, din cauza presiunii exercitate în momentul tusei.

Tratament

În cazul în care tusea seacă persistă mai multă vreme după dispariția simptomelor de răceală sau gripă, este recomandat un consult specializat. De asemenea, se recomandă vizita la medic și în cazul în care tusea seacă apare din senin și/sau este însoțită de febră, de dureri puternice cap, dureri intercostale, scădere bruscă în greutate și apariția sângerărilor.

Pentru eliminarea tusei seci, medicul va prescrie un tratament care va ținti cauza declanșatoare. Pentru a diminua simptomele și frecvența crizelor de tuse seacă, se pot prescrie următoarele:

  • siropuri de tuse – conțin substanțe bune atât pentru calmarea iritațiilor de la nivelul gâtului, cât și pentru accelerarea vindecării;
  • medicamente împotriva tusei – se pot elibera, în general, și fără prescripție medicală și au rolul de a calma și a reduce crizele de tuse seacă;

portalmed-articol-viruprotect

Ce remedii naturale se pot folosi în tratarea tusei seci

Pe lângă schema de tratament pe care o recomandă medicul, există și remedii naturiste care oferă rezultate bune pentru calmarea tusei și ameliorarea simptomelor:

  • ghimbir – ajută la calmarea tusei, are efect antiinflamator. Se utilizează în combinație cu miere, lămâie și apă fierbinte;
  • muguri de pin – ceaiul din muguri de pin este considerat a fi unul dintre cele mai eficiente în lupta contra tusei;
  • ceai de mușețel – calmează iritația gâtului;
  • miere – mierea are efect antibacterian și ajută la eliminarea disconfortului din zona gâtului;
  • ceai de ceapă;
  • ceai de echinaceea;
  • limonadă caldă;
  • apă sărată – serii de gargară cu apă caldă și sare;
  • ciuboțica cucului;
  • piper alb (în combinație cu miere).

Este recomandat ca remediile naturiste să fie însoțite de un consum ridicat de lichide. Hidratarea este importantă atât pentru organism, cât și pentru a menține gâtul umed și a evita riscul de iritație.

Articole recomandate
AFECȚIUNI ȘI TRATAMENTEBoli și afecțiuni copiiBoli și afecțiuni respiratorii

Pneumonia interstiţială la copii: simptome și tratament

4 Minute
Pneumonia interstițială la copii este un termen general folosit pentru un grup de boli pulmonare rare, care afectează, în principal,…
Boli și afecțiuni respiratorii

Sinuzita acută: tipuri, cauze, simptome, diagnostic și tratament

4 Minute
Sinuzita acută este o afecțiune determinată de inflamația mucoasei ce căptușește sinusurile craniene. Se manifestă de obicei prin nas înfundat…
AFECȚIUNI ȘI TRATAMENTEBoli și afecțiuni respiratorii

BPOC - Ce este bronhopneumopatia cronică obstructivă?

4 Minute
Bronhopneumopatia cronică obstructivă este una dintre cele mai frecvente afecțiuni ale plămânilor, de care, conform Organizației Mondiale a Sănătății, suferă…

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *