Imunitatea este capacitatea organismului de a rezista în fața acțiunii agenților patogeni (bacterii, microbi, virusuri) și de a diferenția celulele proprii de cele străine. Sistemul imunitar al omului face acest lucru pe două căi: prin imunitate înnăscută și prin imunitatea dobândită. Imunitatea înnăscută este cea cu care omul se naște: pielea, mucoasele, corneea, mucusul, saliva, lacrimile, sucul gastric, secrețiile glandelor sebacee și ale celor sudoripare, globulele roșii din sânge etc. fac front comun pentru a proteja organismul de majoritatea agenților patogeni din mediul înconjurător.
Imunitatea dobândită este capacitatea sistemului imunitar de a învăța, a-și aminti și a lupta prin modalități eficiente împotriva fiecărui agent patogen în parte. Aceasta se formează în timp, pe măsură ce organismul uman intră în contact cu noi și noi agenți patogeni. Cu timpul, sistemul imunitar învață să îi recunoască și să îi anihileze. Imunitate dobândită înseamnă formarea de anticorpi capabili să lupte contra virusurilor, microbilor, bacteriilor etc. pe care omul le întâlnește de-a lungul vieții.
Imunitatea dobândită nu se manifestă imediat după întâlnirea cu un nou agent patogen. Organismul uman are nevoie de câteva zile pentru a învăța să dezvolte anticorpii specifici. Perioada de adaptare este în general de 4 până la 7 zile, timp în care organismul este apărat numai de imunitatea înnăscută. Pe parcursul vieții, cele două feluri de imunitate învață să „colaboreze”, pentru a oferi organismului protecția maximă posibilă.
Din păcate, imunitatea înnăscută își pierde din putere pe măsură ce omul înaintează în vârstă. Tocmai din acest motiv, este foarte important să avem o imunitate dobândită cât mai capabilă să lupte contra agenților patogeni. Datorită imunității dobândite, care poate memora virusurile, bacteriile și microbii deja întâlniți și care va crea anticorpii potriviți de fiecare dată, organismul uman este ferit de anumite boli.
Imunitatea dobândită se poate obține pe mai multe căi:
- imunitate dobândită natural: omul va căpăta acest soi de imunitate pe măsură ce va intra în mod natural în contact cu noi agenți patogeni;
- imunitate dobândită artificial: în anumite situații, omul este expus în mod controlat la agenți patogeni, tocmai pentru ca sistemul imunitar să poată dezvolta anticorpii necesari;
- imunizarea prin vaccinare: în organism se introduc antigeni pentru un anumit agent patogen. Aceștia obligă sistemul imunitar să dezvolte anticorpi, fără însă a supune organismul riscului de a se îmbolnăvi din cauza respectivului agent patogen;
- imunitate dobândită prin serumizare. Acest fel de imunitate are o acțiune temporară, de aproximativ 30 de zile. Este o imunitate dobândită artificial, prin administrarea de seruri imune care conțin anticorpii necesari, capabili să ajute organismul în lupta contra unei anumite boli.
Sistemul imunitar este suficient de puternic și pregătit să lupte cu agenții patogeni pe care organismul îi întâlnește, numai dacă omul se îngrijește să îl mențină sănătos. Atunci când sistemul imunitar este slăbit și nu poate lupta la capacitate maximă cu agenții patogeni, apar anumite simptome care ne pot alerta:
- oboseală inexplicabilă;
- infecții repetate;
- reacții alergice;
- ganglioni limfatici inflamați.
Există câteva metode prin care ne putem proteja sistemul imunitar pentru ca acesta, la rândul lui, să ne ofere protecție:
- regim alimentar echilibrat;
- somn odihnitor;
- eliminarea stresului;
- evitarea sedentarismului;
- renunțarea la alcool;
- renunțarea la fumat;
- evitarea excesului de medicamente;
- grija față de igienă.
Excesele fac întotdeauna rău organismului. Lipsa igienei, ca și grija excesivă pentru o igienă riguroasă pot dezechilibra sistemul imunitar, făcându-l incapabil să protejeze organismul.
