Reumatologie și Ortopedie

Spondiloza cervicală – cauze, simptome și tratamente

Spondiloza cervicală sau osteoartrita cervicală este o afecțiune care conduce la deteriorarea vertebrelor, a discurilor și a ligamentelor de la nivelul gâtului sau al coloanei cervicale. Este de cele mai multe ori asimptomatică, iar cauza principală de apariție este reprezentată de înaintarea în vârstă.

Spondiloza cervicală – o boală specifică vârstei înaintate

Spondiloza cervicală este o formă de boală degenerativă care afectează regiunea cervicală a gâtului, respectiv cele 7 mici vertebre care formează gâtul (încep de la baza craniului). În mod normal discurile moi dintre vertebre au un efect de amortizare, însă ca urmare a acestei afecțiuni acestea ajung să fie comprimate. Când se întâmplă acest lucru, cartilajul care delimitează fiecare vertebră, în locul unde acestea se ating, se poate toci. Odată dispărut cartilajul protector, pot să apară pinteni (osteofiți) în locul de frecare al vertebrelor. Nervii atașați de măduva spinală pot să aibă mai puțin loc să treacă printre vertebre (stenoză cervicală spinală), iar în timp discurile se subțiază, pierzând abilitatea de absorbire a șocurilor și conducând la agravarea simptomelor.

Această afecțiune este specifică înaintării în vârstă (statisticile indică faptul că un procent de peste 85% dintre cei cu vârsta de peste 60 de ani trăiesc cu spondiloză cervicală), însă simptomele pot să lipsească. De obicei spondiloza cervicală nu cauzează vreo dizabilitate, însă modificările care au loc la nivelul coloanei vertebrale pot determina o comprimare la nivelul măduvei sau a nervilor atașați de ea, ceea ce conduce la o senzația de slăbiciune sau de lipsa de control la nivelul mâinilor sau al palmelor.

Simptome

Simptomele spondilozei cervicale pot include: durere la nivelul gâtului care poate ajunge până în brațe și umeri, dureri de cap ocazionale care încep din ceafă și ajung în jumătatea superioară din față (mai ales la mișcarea capului), senzație de măcinare când se mișcă gâtul, slăbiciune/pierderea dexterității la nivelul brațelor și picioarelor, amorțeală la nivelul umerilor/brațelor/mâinilor, rigiditate la nivelul gâtului (după o perioadă lungă de inactivitate), mai rar poate apărea mielopatie (apare la comprimarea măduvei) care presupune reflexe anormale, spasme musculare, probleme în menținerea echilibrului, dificultate în controlul vezicii urinare sau al tractului intestinal (incontinență). Ca urmare a comprimării vaselor de sânge poate fi afectată rezerva de sânge către creier, apărând amețeală și chiar pierderea conștienței. Unele persoane pot observa disfagie (dificultate la înghițire) dacă oasele comprimă esofagul.

Aceste simptome au tendința de a se ameliora odată cu odihna; sunt mai severe dimineața și la finalul zilei.

Cauze

Spondiloza cervicală apare în urma unei degenerări pe termen lung și uzuri a porțiunii din coloana cervicală. O leziune anterioară la nivelul gâtului poate de asemenea să fie o cauză. Unele activități pe termen lung pot crește riscul de a dezvolta afecțiunea, precum ridicatul de greutăți, practicarea artelor marțiale sau profesii precum cea de gimnast/atlet sau dansator.

Există păreri care susțin că poate fi implicată și o cauză genetică deoarece pare să se transmită ereditar. Postura precară poate juca un rol în apariția schimbărilor care conduc la spondiloza cervicală.

Această formă de spondiloză debutează de obicei după vârsta de 40 de ani și evoluează în timp. Bărbații ajung să o dezvolte de obicei mai devreme decât femeile. Fumatul, inactivitatea și supraponderabilitatea sunt considerați factor de risc.

Diagnostic și tratament

În urma examenului fizic și a descrierii simptomelor către medic, se realizează o evaluare a gâtului, umerilor, brațelor și picioarelor, precum și o testare a reflexelor. Medicul specialist care poate diagnostica, respectiv trata spondiloza cervicală poate fi ortoped, neurolog sau neurochirurg. Testele care pot contribui la un diagnostic exact includ:

– investigații imagistice (radiografii, RMN, tomografii) care oferă imagini ale structurilor de la nivelul coloanei inclusiv oase, vertebre, mușchi și nervi din zona gâtului, precum și a măduvei;

– mielografie – acest test presupune injectarea unui colorant în lichidul din jurul măduvei spinale urmând efectuarea unei tomografii pentru a vizualiza modul în care pintenii și discurile interacționează cu nervii individuali;

– electromiografie – investigație care arată cât de eficient transmit nervii semnale de la măduvă la mușchii din corp;

Medicul poate recomanda o gamă largă de tratamente pentru ameliorarea durerii asociată spondilozei cervicale, în funcție de necesități.  Acestea pot include:

  • Fizioterapie – un fizioterapeut te poate învăța anumite exerciții de întindere și fortifiere care calmează simptomele resimțite
  • Medicație – medicamente antiinflamatoare nesteroidiene, precum ibuprofen sau aspirină, analgezice opiode și relaxante musculare pentru spasmele gâtului pot fi de ajutor (ciclobenzaprină). Antidepresivele (amitriptilina) poate ajuta la ameliorarea durerii persistente care nu răspunde la alte tratamente. Există și posibilitatea injectării de medicație steroidă și antiinflamatoare în articulațiile dureroase ale gâtului sau în spațiul de lângă măduva spinală
  • Aplicarea locală de gheață sau căldură – în funcție de recomandările medicului sau fizioterapeutului, pot fi aplicate comprese reci sau fierbinți la nivelul gâtului
  • Un guler moale pentru gât – poate ameliora temporar durerea dacă este purtat o perioadă scurtă de timp. Pe termen lung acest poate cauza slăbirea mușchilor gâtului
  • Manipulare chiropractică – poate ajuta la controlul episoadelor de durere puternică.

Intervenție chirurgicală – în majoritatea cazurilor nu este necesară intervenția chirurgicală, fiind recomandată când există: durere persistentă care coboară pe braț, pierderea senzitivității, slăbiciune musculară, incontinență (mielopatie evidențiată prin RMN). Însă există diverse proceduri care pot ameliora presiunea exercitată asupra măduvei sau nervilor din coloană, dacă este necesar. Poate fi excizată o bucată de os pentru a permite nervului să iasă din măduvă sau din altă parte a vertebrei sau pot fi unite oase din coloană după una dintre aceste proceduri. După intervenția chirurgicală este de obicei necesară urmarea unui program de reabilitare pentru sistemul muscular și nervos (fizioterapie).

Articole recomandate
Reumatologie și Ortopedie

Povestea lui Wilhelm Röntgen, cel care a descoperit accidental razele X, folosite astăzi pentru efectuarea radiografiilor

3 Minute
În medicina actuală, razele X sunt indispensabile. Acestea reprezintă o metodă de diagnostic în cazul a numeroase patologii, precum pneumonia,…
Reumatologie și Ortopedie

Durerile de spate: tot ce trebuie să știi

5 Minute
În câteva ore vei ajunge la birou. Astăzi ai acea ședință importantă în care vei prezenta planul de afaceri pentru…
Reumatologie și Ortopedie

Senzația de picioare grele și obosite

2 Minute
Persoanele cu o viață activă și care petrec foarte mult timp stând în picioare se pot confrunta cu senzația de…

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *