Bătrânețea este un termen care are diferite înțelesuri în lume. Fiecare societate percepe altfel această etapă a vieții, raportându-se la schimbările care au loc în organismul uman sau doar la schimbările din plan social. În general, la nivel mondial se consideră că bătrânețea începe în jurul vârstei de 65 de ani. Probabil în anii care vor urma, percepția se va schimba, pentru că speranța de viață este tot mai mare, iar medicina evoluează tot mai mult. Dar să vedem ce se întâmplă când îmbătrânim…
Provocările vârstei a treia
Pe măsură ce înaintăm în vârstă, în organism au loc o multitudine de schimbări. Unele încep mai devreme, altele destul de târziu, însă toți cei care ajung la vârste înaintate se confruntă cu aceste transformări. Există și factori care pot grăbi îmbătrânirea sau o pot amâna: moștenirea genetică, stilul de viață, alimentația, psihicul etc. Fiecare organism îmbătrânește în ritmul propriu, însă unele schimbări sunt comune tuturor.
Articulațiile pot da dureri și rigiditate din cauza artritei, însă nu toți vârstnicii ajung să sufere de această boală.
Creierul pierde din greutate, dar dezvoltă noi sinapse, care îl pot ajuta să se adapteze schimbărilor.
Inima depune eforturi tot mai mari pentru activități care altădată păreau banale.
Înălțimea – omul pierde anual câte puțin din înălțime, ajungând ca la 80 de ani să aibă cu aproximativ 5 cm mai puțin decât avea la 20 de ani.
Metabolismul își încetinește ritmul. Îmbătrânirea poate aduce cu sine probleme de constipație și acumulare de grăsimi.
Oasele își pierd din rezistență și densitate. Acest lucru se întâmplă în mod accelerat la femei, după ce intră în menopauză.
Ochii ridică probleme încă de la vârsta de 40-45 de ani, când majoritatea oamenilor au nevoie de ochelari pentru a citi. Mai târziu, slăbesc atât acuitatea vizuală, cât și vederea de noapte. De asemenea, ar putea apărea vederea încețoșată.
Părul capului, cel de la axile și cel pubian se răresc și se albesc.
Pielea își pierde elasticitatea și devine mai uscată.
Plămânii cu greu mai pot oferi organismului suficient oxigen, mai ales în cazul persoanelor care nu sunt destul de active.
Rinichii își pierd și ei din capacitate, nemaireușind să filtreze aerul la fel de eficient ca altădată.
Ridurile apar din cauză că organismul nu mai produce suficientă elastină și colagen.
Urechile își pierd din capacitatea de a capta sunetele de înaltă frecvență.
Vezica urinară continuă să funcționeze normal, cu excepția cazurilor în care apar diverse probleme de sănătate care trebuie tratate.
Viața sexuală a celor trecuți de 50 de ani nu are neapărat de suferit, însă apar diverse schimbări: nivelul de hormoni este tot mai scăzut, bărbații produc mai puțină spermă, iar femeile nu mai ovulează.
Totuși, bătrânețea nu trebuie să însemne neapărat boli, depresie și inactivitate. Aceasta poate fi doar o altă etapă a vieții, una la fel de frumoasă și încărcată de emoții ca toate celelalte. Pentru asta, e bine ca oamenii să rămână activi, să își trateze eventualele boli, să facă mișcare și să evite singurătatea. De asemenea, stimularea intelectuală și evitarea excesului de medicamente sunt pași foarte importanți în păstrarea unei stări fizice și psihice cât mai bune chiar și la vârste înaintate.