Uleiul de ricin este recunoscut datorită efectului pe care îl are în ceea ce privește constipația și declanșarea travaliului. Oferă și multe alte beneficii, care vizează pielea, dar necesită și o serie de precauții în ceea ce privește administrarea.
Un ulei vegetal folosit de mii de ani pentru proprietățile medicinale
Uleiul de ricin este un ulei vegetal cu multiple scopuri, utilizat în scop medical de mai multe mii de ani. Este extras din semințele plantei Ricinus communis, care conțin o enzimă toxică denumită ricină (aceasta aglutinează globulele sângelui). Prin intermediul procesării, care presupune încălzire, această substanță este dezactivată și produsul poate fi folosit în siguranță.
În mod frecvent, uleiul de ricin este folosit ca aditiv în produse alimentare, de îngrijire a pielii (în special cele destinate feței) și medicamente, precum și ca lubrifiant industrial și compus pentru combustibil. În Egiptul antic, era folosit pentru iluminat (combustibil în lămpi), pentru diverse afecțiuni și chiar pentru declanșarea travaliului la femeile gravide. Se spune că însăși Cleopatra l-ar fi folosit pentru a conferi ochilor săi o nuanță mai pronunțată de alb.
Proprietățile uleiului de ricin:
– laxativ puternic – acesta este considerat cel mai important beneficiu, uleiul acționând în calitate de laxativ stimulant asupra mușchilor intestinali, cei care împing materiile fecale prin tractul digestiv. Acțiunea sa este rapidă: după ingerare, se descompune în intestinul subțire, secretând acid ricinoleic (principalul acid gras din uleiul de ricin). Acest acid gras omega 9 este absorbit la nivel intestinal cauzând efectul laxativ puternic. De reținut că, deși s-a demonstrat extrem de util în tratamentul constipației în doze mici, cantitățile mari pot cauza crampe abdominale, diaree, greață și vărsături. De asemenea, nu este recomandată utilizarea sa pe termen lung și nici prea aproape de ora de culcare (de preferat cu 2-6 ore înainte de a adormi).
– inducerea travaliului – a fost utilizat de mai multe secole pentru a ajuta la declanșarea nașterii. Conform unui studiu din 1999, un procent de 93% dintre moașe au utilizat uleiul de ricin în acest scop, iar un alt studiu a demonstrat că nu cauzează complicații la naștere. Acțiunea sa în acest sens are loc în decurs de 24 de ore de la administrare.
– hidratant natural – datorită acidului ricinoleic, un acid gras mononesaturat, are efect umectant și hidratează pilea. Umectanții rețin umezeala, împiedicând pierderea de apă prin stratul exterior al pielii. Din acest motiv, este inclus adesea în produse cosmetice destinate hidratării, precum loțiuni, creme și produse de machiaj. Poate fi introdus și de sine stătător, în produse deja achiziționate, limitând astfel expunerea la diverși compuși nocivi precum conservanți, parfum și coloranți care pot irita pielea. Datorită consistenței sale groase, este deseori amestecat cu alte uleiuri, precum ulei de migdale, de măsline și de cocos; raportul recomandat este de 1:1 ulei purtător combinat cu ulei de ricin. De reținut faptul că, deși uleiul de ricin este considerat sigur pentru majoritatea persoanelor, poate declanșa o reacție alergică.
– stimulează vindecarea rănilor – aplicarea uleiului de ricin pe răni creează un mediu umed ce stimulează procesul de vindecare și împiedică uscarea leziunilor. Stimulând creșterea de țesut nou, ajută la formarea unei bariere protectoare între rană și mediul înconjurător, scăzând șansele de infectare. Reducând uscăciunea și cicatrizarea ce presupun acumularea de celule moarte care întârzie vindecarea, pot ajuta la o vindecare bună a rănilor, în special ale ulcerațiilor de presiune (de decubit).
– creșterea imunității – fortifică sistemul imunitar prin creșterea numărului de leucocite și de limfocite în decurs de câteva ore de la administrare; corpul produce, datorită uleiului, mai mulți anticorpi care combat patogenii. Ajută și la îmbunătățirea fluxului sanguin, a sănătății timusului și la drenaj limfatic (acțiune puternică în procesul de detoxifiere – susține sănătatea inimii și a sistemului digestiv).
– efect antiinflamator puternic – tot acidul ricinoleic, principalul acid gras din uleiul de ricin, dispune de proprietăți antiinflamatorii puternice. Atunci când uleiul de ricin este aplicat topic, reduce inflamația și ameliorează durerea. Aceste proprietăți se dovedesc utile în special pentru persoanele cu boli inflamatorii, precum artrită reumatoidă sau psoriazis.
– ameliorează acneea – inflamația este considerată a reprezenta un factor declanșator pentru apariția și agravarea acneei, iar aplicarea de ulei de ricin poate ameliora simptomele inflamatorii. Deoarece acneea este asociată și cu un dezechilibru al unor tipuri de bacterii care se găsesc în mod normal în piele (inclusiv Staphylococcus aureus), acest ulei poate combate proliferarea bacteriană, grație proprietăților antimicrobiene cu care este înzestrat. În plus, datorită efectului hidratant, ajută la calmarea pielii inflamate și iritate.
– combaterea fungilor – Candida albicans este un saprofit care poate cauza și probleme dentare precum proliferarea plăcii bacteriene, infecții gingivale și dentare. Datorită proprietăților sale antifungice, uleiul de ricin poate combate această ciupercă, menținând sănătatea orală. De asemenea, poate ajuta la tratamentul stomatitei.
– menținerea sănătății părului și a scalpului – multe persoane folosesc uleiul de ricin sub formă de balsam pentru păr; părul uscat sau degradat poate fi ajutat de efectul hidratant al acestuia, prin creșterea flexibilității și reducerea riscului de rupere. De asemenea, uleiul este util persoanelor care se confruntă cu mătreața, o afecțiune comună caracterizată prin piele uscată, descuamată la nivelul scalpului (dermatita seboreică este cea mai cunoscută cauză), prin efectul său antiinflamator.
Uleiul de ricin poate fi aplicat pe piele sau ingerat. Deși în general este considerată sigură administrarea sa, poate cauza unele reacții adverse, precum: inducerea travaliului (pentru gravide trebuie administrat doar la recomandarea unui specialist), diaree (prin deshidratare și dezechilibre electrolitice), reacții alergice (din acest motiv este indicată testarea toleranței cutanate pe o porțiune mică de piele înainte de utilizarea extinsă) – prurit, eczeme, inflamație. Interacționează cu diuretice, corticosteroizi adrenali sau rădăcină de lemn dulce, scăzând nivelul de potasiu din organism. Ingerat în cantități excesive, uleiul de ricin poate fi otrăvitor, cauzând dureri toracice, crampe abdominale și scurtarea respirației. A fost recunoscut de către Administrația pentru Alimente și Medicamente (FDA) din S.U.A. pentru efectele sale benefice în tratarea constipației, dar nu este considerat potrivit pentru administrarea pe termen lung.