Dermatita atopică reprezintă o afecțiune extrem de comună în prezent, în special în rândul copiilor. Se consideră că se transmite ereditar, apărând de multe ori în contextul altor afecțiuni de natură alergică și poate conduce la complicații precum infecții ale pielii.
Ce este dermatita atopică?
Dermatita atopică sau eczema este o afecțiune cronică ce se prezintă la nivelul pielii și cauzează prurit și pete de culoare roșie, de obicei pe față, brațe și picioare, care pot apărea și dispărea, uneori chiar și timp de mai mulți ani. Deși nu există un tratament pentru aceasta, simptomele pot fi ținute sub control prin folosirea de produse speciale și tratamente.
Din punct de vedere statistic, aproximativ 230 milioane de persoane din întreaga lume suferă de această afecțiune; până la 20% dintre copii au dermatită atopică. Deși simptomele sale se pot reduce în adolescență, prevalența la adulții tineri de până la 26 de ani atinge 5-15%.
Simptomele dermatitei atopice
Majoritatea persoanelor ajung să observe primele semne ale dermatitei atopice înainte de împlinirea vârstei de 5 ani (de obicei chiar în primele 6 luni de viață). Bebelușii pot prezenta porțiuni de culoare roșie, cu cruste și scuame pe scalp, obraji sau pe partea exterioară a brațelor și a picioarelor, în vreme ce copiii și adulții prezintă aceste semne pe dosul genunchilor, pe ceafă și în crevasele cotului, însoțite de prurit (senzația de mâncărime se agravează în special noaptea). Iritația se poate manifesta și la nivelul feței, încheieturilor și antebrațelor. Dacă este scărpinată, pielea dobândește o textură dură, închisă la culoare și cu cicatrici, proces denumit lichenificare (uneori poate sângera); pruritul se agravează de obicei noaptea, la culcare. De reținut că pielea se poate chiar infecta, apărând pustule pline cu puroi.
Cauze și factori declanșatori pentru dermatita atopică
Nu se cunosc cu precizie cauzele de apariție ale dermatitei atopice, însă se pare că se transmite ereditar; dacă unul dintre părinți sau un frate suferă de această afecțiune, cresc șansele ca și alți membri ai familiei să o dezvolte. De multe ori există în familia respectivă și un istoric de febra fânului, astm și diverse alergii. se pare că traiul într-un climat rece sau cu un grad ridicat de poluare poate crește șansele de a dezvolta dermatită atopică. Dermatita atopică nu este o boală contagioasă.
Conform cercetărilor, unele persoane cu dermatită atopică prezintă o mutație a genei responsabile de crearea de filagrină, o proteină care contribuie la menținerea unei bariere sănătoase și protectoare pe stratul superior al pielii. În lipsa sa, nu există hidratare, iar virusurile, bacteriile și alți patogeni pot pătrunde.
Chiar dacă există perioade în care pielea are un aspect normal, se întâmplă ca un anumit trigger să cauzeze iritație sau mâncărime, după cum urmează: săpun și detergent puternic, materiale abrazive (de exemplu, lâna), produse cosmetice cu parfum, polen și mucegai, păr de animale, fum de țigară, stres, aer uscat/umiditate redusă, băi/dușuri lungi sau fierbinți, transpirația excesivă, pielea uscată, infecțiile pielii, anumiți hormoni, praful sau nisipul, anumite alimente (lactate, soia, nuci, grâu, ouă).
Diagnostic
Pentru a stabili un diagnostic exact, medicul solicita de obicei istoricul medical și va efectua o examinare fizică. De obicei este vorba despre un specialist dermatolog sau alergolog; acesta poate recomanda o testare cutanată de tip Patch, care ajută medicul să stabilească dacă iritația este cauzată de o alergie la un obiect atins. Testul presupune aplicarea pe pielea a unor cantități mici de alergeni pentru a verifica reacția cutanată; dacă pielea se înroșește și dobândește un aspect ca o ciupitură de țânțar rezultatul este pozitiv.
Tratament pentru dermatită atopică
Nu există un remediu definitiv pentru această problemă de sănătate, dar medicul poate recomanda anumite medicamente pentru a ține sub control simptomele, care includ creme sau unguente cu steroizi pentru episoadele ușoare (abuzul poate conduce la efecte adverse precum subțierea pielii; medicamentele cu inhibitori de calcineurină afectează sistemul imunitar și trebuie evitată expunerea la lumina soarelui pe perioada folosirii) sau steroizi cu administrare orală pentru manifestările mai grave (pe termen lung conduc la efecte adverse importante).
Alte tratamente pot include: antihistaminice pentru a gestiona pruritul, antibiotice pentru infecțiile bacteriene, medicație imunosupresoare (cu aplicare topică sau injectabilă), fototerapie (presupune expunerea controlată la lumină naturală, însă din cauza riscului de îmbătrânire prematură a pielii și a riscului crescut de cancer de piele, nu este folosită la bebeluși).
Administrația Națională pentru Alimente și Medicamente (FDA) din SUA a aprobat recent un tratament biologic injectabil (anticorp monoclonal) denumit dupilumab, folosit pentru a trata persoanele cu formă gravă a bolii, care nu răspund bine la alte variante de tratament. Este un medicament nou, așa că nu dispune de rezultate ale eficacității. Studiile au concluzionat că este sigur pentru administrare, însă are un preț ridicat.
S-au demonstrat utile și remediile naturiste precum: băi cu ovăz (antioxidanții din ovăz ajută la calmarea inflamației și a pruritului), folosirea unui umidificator de cameră (pentru a evita uscarea pielii), evitarea scărpinatului (pentru a preveni suprainfectarea bacteriană), purtarea unor haine largi care nu zgârie pielea. În cazul bebelușilor ajută folosirea uleiurilor și a cremelor speciale pentru baie pentru a menține pielea hidratată și a ameliora iritația, dar și evitarea temperaturilor extrem de ridicate sau de scăzute.
Printre complicațiile dermatite atopice se numără:
- Astm – este mai des întâlnită în cazul copiilor cu sistem imunitar afectat.
- Neurodermatită sau lichen simplex cronic – debutează cu un petic mic de piele cu prurit, dar se poate agrava.
- Infecții cutanate – scărpinatul cauzează distrugerea barierei pielii și poate predispune la infectare (pot pătrunde prin leziuni bacterii și virusuri, inclusiv virusul herpes simplex).
- Dermatită iritativă – apare în urma expunerii profesionale sau când mâinile stau în apă/în contact cu diverse săpunuri/detergenți timp îndelungat.
- Dermatită alergică de contact – apare în urma contactului cu un alergen și este frecventă la persoanele cu dermatită atopică.
- Probleme cu somnul – pruritul poate să te trezească noaptea și să te împiedice să ai parte de o odihnă adecvată.
Pentru prevenirea dermatitei atopice ajută evitarea factorilor declanșatori, îngrijirea pielii cu produse hidratante și delicate (aplicarea acestora de 2 ori pe zi), reducerea duratei de baie/duș la maxim 10-15 minute, folosirea apei cu temperatură caldă (nu fierbinte), uscarea pielii prin tamponare ușoară.
Trebuie să apelați la un consult medical specializat dacă afecțiunea influențează programul de somn și activitățile zilnice, apare o infecție la nivelul pielii, simptomele persistă în pofida tratamentelor aplicate, apare febră sau pielea pare să aibă o infecție.
De asemenea, este bine să acordați o atenție mai mare îngrijirii pielii, mai ales în contextul în care purtarea măștii de protecție pentru perioade îndelungate poate produce iritații:
