Știați că

Curiozități despre gură

Gura, numită și cavitate bucală, este segmentul inițial al tubului digestiv, locul prin care omul introduce hrana în organism. Totodată, gura are rol în procesul de respirație și de rezonant sonor pentru vocea care este produsă de către coardele vocale. Poate că nu v-ați gândit niciodată la gură ca la un organ interesant, dar iată că există o mulțime de informații uimitoare despre cavitatea bucală.

Curiozități despre gură

Știați că omul, dacă ar avea gura uscată, fără pic de salivă, nu ar mai putea simți gustul alimentelor?

Femeile aflate la vârsta fertilității au simțurile gustului și mirosului mai dezvoltate decât restul oamenilor, fiind mult mai sensibile la arome și gusturi amare, acre și dulci.

În gură există mai multe bacterii decât există oameni pe pământ. Cavitatea bucală adăpostește aproximativ 600 de specii diferite de bacterii, însumând un număr de 20 de miliarde de microbi.

Oamenii au încercat dintotdeauna să își îngrijească dinții. Vechii egipteni zdrobeau coji de ouă pe care le amestecau cu praful rezultat din măcinarea copitelor de animale. Cu acest amestec își curățau și lustruiau dinții.

O altă metodă prin care oamenii au încercat de-a lungul timpului să își curețe dinții: un amestec făcut din sare, cochilii zdrobite, pulbere de pâine uscată, mentă, ienupăr și alte plante aromate.

Știați că omușorul are rolul de a ajuta la vorbire? Acesta poate produce într-un timp scurt mari cantități de salivă care asigură lubrifierea necesară pentru a scoate sunetele complicate ce compun vorbirea.

În timpul vieții, omul produce aproximativ 37 500 litri de salivă.

Strămoșii omului modern aveau nevoie de măselele de minte pentru a putea mesteca alimentele tari cu care se hrăneau. Faptul că astăzi ne hrănim cu alimente moi, că avem unelte cu care să le tăiem sau pasăm, face să nu mai avem nevoie de măselele de minte, deși unora dintre noi încă le mai apar.

Primele “periuțe de dinți” au fost de fapt crenguțe pe care strămoșii noștri le mestecau.

Amprenta limbii este unică la fiecare om în parte. La fel și fiecare set de dinți.

Omul petrece, în medie, aproximativ două luni din viață spălându-se pe dinți.

Limba este singurul mușchi din corpul uman care poate funcționa fără sprijin din partea scheletului.

Periuțele moderne de dinți au apărut abia la sfârșitul anilor ’30, în vreme ce prima periuță electrică a fost inventată în 1954.

Multe boli sunt legate de sănătatea orală, inclusiv diabetul, bolile de inimă și osteoporoza.

Cândva, oamenii credeau că în interiorul dinților trăiește un vierme care provoacă dureri de câte ori se mișcă. Tot viermele era responsabil pentru apariția cariilor.

Atunci când zâmbim, organismul produce mai mulți anticorpi, oferindu-ne un plus de imunitate.

Dinții omului încep să crească din a șasea săptămână de viață intrauterină, însă erup mult mai târziu, când bebelușul se apropie de vârsta de un an.

Dreptacii au tendința de a mesteca mâncarea pe partea dreaptă, la fel cum stângacii mestecă mai mult pe partea stângă.

Smalțul dinților este cea mai dură substanță din organismul uman. Acesta protejează dinții împotriva uzurii și a deteriorării.

Conform sondajelor, 50% dintre oameni spun că primul lucru pe care îl observă la alții este zâmbetul.

Știați că bebelușii au doar 20 de muguri dentari, spre deosebire de adulți, care au 32 de dinți în gură?

În timpul vieții, oamenii primesc două rânduri de dinți, în timp ce rechinii primesc 40 de rânduri de dinți, delfinii doar unul, iar crocodilii îi înlocuiesc mereu, pe măsură ce aceștia cad.

Articole recomandate
Știați că

Cum să rămâi fericit în perioade dificile

3 Minute
După un an de pandemie, care a adus multe modificări în viața de zi cu zi și a generat multe…
Știați că

Informații și curiozități despre nervul vag

1 Minute
Nervul vag este nervul cranian cu cea mai extinsă distribuție în corp. A fost amintit în istoria medicinei și sub…
Știați că

Putem supraviețui fără hrană chiar și 40 de zile

2 Minute
Învățăm încă de mici despre faptul că omul poate supraviețui fără hrană chiar și 40 de zile. Totuși, cercetările actuale…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *