AFECȚIUNI ȘI TRATAMENTEBoli digestive

Constipația. Cauze și remedii

Constipația este o problemă extrem de comună, care apare de obicei în urma unei alimentații defectuoase și nu cauzează decât disconfort trecător. Există câteva recomandări simple, utile atât pentru a preveni, cât și pentru a trata constipația, însă în cazuri speciale se impune tratament medical.

Cauzele constipației

Constipația apare atunci când o persoană întâmpină dificultate în eliminarea scaunului; fie scaunul trece prin colon prea lent, fie ca urmare a unui blocaj la nivelul intestinului gros. În prima situație, cu cât bolul alimentar circulă mai lent prin tractul digestiv, cu atât colonul va asimila mai multă apă, iar materiile fecale devin mai dure. În cea de-a doua situație, poate fi vorba despre un aport insuficient de fibre alimentare sau apă, dar pot exista și urgențe medicale.

Numărul de scaune scade de obicei odată cu înaintarea în vârstă, majoritatea adulților având între 3-21 scaune pe săptămână. Un interval de 3 sau mai multe zile fără un scaun reprezintă însă un interval prea lung de timp, deoarece după 3 zile scaunul devine prea dur și dificil de eliminat.

Principalele manifestări ale constipației sunt:

  • dificultate în eliminarea scaunului;
  • efort în eliminarea scaunului;
  • eliminarea unui scaun în cantitate mai redusă decât în mod normal;
  • un scaun uscat, dur, cu cocoloașe.

Alte simptome asociate:

  • durere și crampe abdominale;
  • senzație de balonare;
  • greață;
  • pierderea apetitului;
  • senzație de plenitudine după eliminarea scaunului.

Deși este inconfortabilă, constipația nu reprezintă o urgență medicală în general. Gravitatea constipației variază de la o persoană la alta; unele persoane se confruntă cu această problemă pentru o perioadă scurtă de timp, în vreme ce altele o manifestă cronic, cauzându-le durere și disconfort și afectându-le calitatea vieții. Poate deveni problematică dacă reprezintă un simptom al unei alte afecțiuni medicale, precum cancer colorectal.

Probleme care pot apărea în urma constipației severe includ:

  • hemoragie rectală;
  • fisură anală sau hemoroizi;
  • impact fecal (stercoma);
  • diverticulită;
  • prolaps rectal;
  • incontinență fecală.

Următoarele sunt considerate cauze comune pentru constipație:

  • Lipsa fibrelor în alimentație – fibrele susțin un tranzit intestinal constant, mai ales când există hidratare corespunzătoare. Printre alimentele bogate în fibre se includ: fructe, legume, cereale integrale, nuci, linte, leguminoase. Dimpotrivă, alimentele cu un conținut redus de fibre sunt: alimente grase (brânză, carne, ouă), alimente intens procesate (pâine albă), alimente fast food.
  • Lipsa activității fizice – persoanele care sunt active fizic au șanse mai reduse să se confrunte cu constipație, conform studiilor. Iar persoanele care petrec mai multe zile/săptămâni în pat sau scaun pot să aibă un risc crescut de constipație.
  • Efecte adverse pentru unele medicamente – anumite categorii de medicamente cresc riscul de constipație, respectiv opioidele (codeina, oxicodona, hidromorfona), antidepresivele triciclice (amitriptilina si imipramina), anumite antixonvulsivante (fentoina si carbamazepina), blocantele canalelor de calciu (diltiazem si nifedipin), antiacide cu aluminiu, antiacide cu calciu, diuretice, suplimente cu calciu.
  • Persoanele care suferă de sindromul colonului iritabil – se confruntă cu un risc crescut de constipație; constipația alternează uneori cu scaune diareice.
  • Sarcina – schimbările hormonale și presiunea de la nivel intestinal exercitată de bebelușul în creștere pot conduce la constipație.
  • Stresul, anxietatea sau depresia.
  • Tulburările alimentare (anorexia, bulimia).
  • Înaintarea în vârstă – odată cu înaintarea în vârstă, crește riscul de constipație; poate fi vorba de un grad redus de activitate fizică, diverse afecțiuni medicale, medicație, aport scăzut de fibre/apă.
  • Abținerea de la defecație – dacă o persoană nu merge la toaletă când apare senzația, aceasta se estompează în timp până la dispariție. Scaunul devine tot mai dur și crește nu doar riscul de constipație, ci și de impact fecal.
  • Aport insuficient de apă – un aport constant de apă scade riscul constipației. Alte lichide potrivite includ sucul de fructe/legume îndulcit natural și supa. Persoanele predispuse la constipație trebuie să limiteze aportul de sucuri cu cofeină, cafea și alcool.
  • Schimbări în rutină – călătoriile conduc la modificări în ceea ce privește tranzitul intestinal, deoarece se schimbă ora de masă, ora de culcare și ora de mers la toaletă.
  • Abuz de laxative – în timp, corpul se poate obișnui cu consumul de laxative și acestea nu mai au efect. Alte efecte negative ale laxativelor includ: dezechilibru electrolitic, deshidratare și chiar leziuni ale organelor interne.
  • Probleme colorectale – trebuie menționate și acestea, deoarece poate fi afectată și restricționată eliminarea scaunului. Acestea includ: tumori canceroase, hernie, țesut cicatricial, diverticulită, strictură colorectală, boală inflamatorie intestinală.
  • Afecțiuni medicale – probleme neurologice (accident vascular cerebral, boala Parkinson, scleroza multiplă, leziuni ale măduvei spinale, pseudo-obstrucție cronică intestinală), afecțiuni care implică funcția hormonală/electroliți/funcția renală (uremie, diabet, hipercalcemie, hipotiroidism), blocaj intestinal (când o tumoare blochează/strânge o parte din sistemul digestiv), afecțiuni la nivelul tractului digestiv (boală celiacă, sindrom de colon iritabil etc.), chimioterapie sau medicație analgezică opioidă.

Tratament pentru constipație

Constipația dispare de obicei de la sine și în lipsa unui tratament specific. Sunt recomandate schimbări în stilul de viață, precum efort fizic (150 minute de exercițiu fizic moderat săptămânal, minim 30 de minute zilnic), consum de fibre, aport sporit de apă (2-4 pahare de apă în plus în fiecare zi). Este de ajutor stabilirea unei rutine pentru mersul la toaletă și evitarea abuzului de laxative, precum și folosirea probioticelor. Există situații în care aceste remedii nu sunt suficiente, iar medicul recomandă laxative (inclusiv supozitoare și clisme), însă doar pe termen scurt. Dacă nici laxativele nu funcționează, poate fi necesară extragerea manuală sau chirurgicală a scaunului din intestin.

În cazul în care simptomele persistă, trebuie să fiți consultat de un medic; se poate să vă recomande tomografie computerizată, RMN, colonoscopie sau radiografie pentru a verifica dacă există un blocaj fiziologic. De asemenea, trebuie să mergeți cât mai curând la un consult (medic de medicină internă sau gastroenterologie) dacă: observați hemoragie rectală, scădere în greutate inexplicabilă, oboseală persistentă, constipația persistă mai mult de 14 săptămâni fără să se amelioreze.

Related posts
AFECȚIUNI ȘI TRATAMENTEBoli renale

Vezica hiperactivă: cauze și simptome

2 Mins read
Vezica urinară hiperactivă este denumirea unui grup de simptome urinare, nu este o afecțiune. Cel mai adesea, vezica hiperactivă provoacă…
AFECȚIUNI ȘI TRATAMENTEBoli digestive

Ce este motilitatea gastrointestinală

3 Mins read
Motilitate gastrointestinală înseamnă mișcările tractului digestiv care determină tranzitul conținutului în interiorul acestuia. Atunci când mușchii sau nervii din orice…
AFECȚIUNI ȘI TRATAMENTEBoli endocrine

Ulcerul piciorului diabetic

2 Mins read
Ulcerul la nivelul picioarelor este o complicație frecventă a diabetului (ulcer picior diabetic, ulcer diabetic la picior, ulcer varicos) care…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *