Gastrita – o afecțiune din ce în ce mai frecventă

gastrita

Gastrita și multe dintre bolile digestive apar ca urmare a unei alimentații defectuoase, însă cele mai mari riscuri sunt date de faptul că, atunci când sistemul digestiv nu funcționează corect, tot organismul suferă. Este bine de știut că organismul uman își primește nutrienții și energia prin intermediul sistemului digestiv. De aceea este important să ne îngrijim, să păstrăm o igienă riguroasă și să acordăm o atenție sporită alimentației.

Gastrita este una dintre cele mai comune și mai cunoscute dintre bolile gastro-esofagiene. Este o afecțiune destul de frecventă, provocată de inflamația mucoasei stomacului. În cele mai multe cazuri, această boală poate fi tratată rapid, fără să apară complicații. Fără tratament însă, gastrita poate provoca suferințe pe parcursul multor ani.

Cauzele apariției gastritei

Atunci când mucoasa stomacului se deteriorează, acizii gastrici irită stomacul și provoacă inflamații. Cauzele sunt numeroase:

  • infecții bacteriene cu Helicobacter Pilori, streptococ, stafilococ, E. coli etc.;
  • infecții virale sau fungice;
  • intoxicații alimentare;
  • consum excesiv de alcool;
  • utilizarea prelungită de medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (aspirină sau ibuprofen); acestea mai sunt cunoscute sub numele de analgezice din clasa AINS;
  • medicamente care conțin cortizon;
  • tulburări autoimune;
  • intervenții chirurgicale majore;
  • consumul excesiv de alimente și băuturi iritante;
  • consumul de alimente prea reci sau prea fierbinți.

Simptome ale gastritei

Suspiciunea de gastrită apare atunci când se manifestă unul sau mai multe dintre următoarele simptome:

  • durere abdominală;
  • vomă;
  • greață;
  • balonare;
  • lipsa poftei de mâncare;
  • senzație de sațietate după doar câteva înghițituri de mâncare;
  • senzație de arsură în stomac;
  • scădere bruscă și inexplicabilă în greutate.

Riscuri și complicații în gastrită

Diagnosticul de gastrită se pune în urma unei endoscopii digestive superioare ori printr-un test de sânge, salivă sau respirație, în cazul când se bănuiește o infectare cu H. Pylori. Netratată, gastrita poate provoca sângerări la nivelul stomacului și, din acest motiv, pot apărea anemii. De asemenea, se poate ajunge la scăderea cantității de suc gastric.

Alte complicații care pot apărea includ polipi la nivelul stomacului, ulcer gastric, ba chiar și diverse tumori la nivelul stomacului, uneori benigne, alteori maligne.

Abordări terapeutice în gastrită

Tratamentul gastritei se face în funcție de severitatea simptomelor, de cât de veche este boala, de cauza care a dus la apariția acesteia și de istoricul medical al pacientului. Tratamentul urmărește reducerea acidității gastrice, pentru a da timp mucoasei stomacului să se refacă. În cazul gastritei provocate de Helicobacter Pylori, pacientului i se vor recomanda antibiotice. Destul de comune sunt tratamentele pe bază de inhibitori ai receptorilor histaminici sau inhibitori de pompă de protoni.

Recomandări în gastrită:

  • utilizarea AINS în cantități moderate și pe termen cât mai scurt;
  • renunțarea la fumat;
  • de preferat este ca pacientul să mănânce puțin și des;
  • evitarea mâncărurilor condimentate și a grăsimilor;
  • evitarea băuturilor care stimulează producția de acid gastric: ceai verde, ceai negru, cafea, alcool, sucuri acide sau acidulate;
  • evitarea alimentelor acide, picante sau prăjite;
  • evitarea băuturilor energizante.

Adaugă un comentariu

START TYPING AND PRESS ENTER TO SEARCH