MEDICINA PENTRU COPIIStudii clinice

STUDIU. Cum influențează jocurile video dezvoltarea abilităților cognitive

Un studiu recent arată că jocurile video pot contribui la o memorie bună chiar și după ce persoanele care obișnuiau să desfășoare această activitate au încetat să se mai joace. Un alt studiu indică o activitate mai mare a hipocampusului în rândul gamerilor.

Numeroase studii au arătat că jocurile video pot duce la schimbări structurale ale creierului, cum ar fi amplificarea anumitor regiuni sau activarea unor zone ale creierului responsabile cu atenția sau cu abilitățile vizual-spațiale. Un studiu realizat în 2020 de cercetători din cadrul Universității Oberta din Catalonia a concluzionat că schimbările cognitive pot avea loc chiar și după ce persoanele care obișnuiau să joace jocuri video au încetat să aibă această activitate. Studiul a fost publicat în revista Frontiers in Human Neuroscience, autorii săi fiind Marc Palaus, Raquel Viejo-SoberaDiego Redolar-Ripoll și Elena M. Marrón.

Jocurile video și antrenarea memoriei

La studiu au participat 27 de persoane cu vârste cuprinse între 18 și 40 de ani, cu sau fără experiență în jocurile video. Cercetarea s-a desfășurat pe parcursul unei luni, timp în care au fost studiate abilitățile cognitive ale participanților, inclusiv memoria de lucru, la trei niveluri: înainte de începerea trainingului în jocuri video, la sfârșitul acestuia și 15 zile mai târziu. Jocul video utilizat a fost Super Mario 64, creat de Nintendo, în 1996, și care pune accent pe explorare și rezolvarea de puzzle-uri, pe planificare și pe urmărirea obiectivului. Jocul a fost ales deoarece s-a observat o corelație între acesta și anumite schimbări structurale ale creierului, mai exact în zonele responsabile de memoria spațială și de abilitățile motorii, arată Kühn et al., 2013.

Participanții au jucat acest joc timp de 10 zile consecutive, pentru o oră și jumătate pe zi, sub supravegherea unui cercetător. Singurele instrucțiuni care le-au fost date au fost legate de modul de utilizare a controllerului și de obiectivele principale ale jocului la începutul trainingului.

Studiul a inclus și 10 sesiuni de stimulare magnetică transcraniană, un tip de stimulare non-invazivă prin piele, fără a fi însă nevoie să se ajungă la țesutul cerebral. „Această metodă folosește unde magnetice, care, atunci când ajung la suprafața craniului, produc curenți electrici la nivelul populațiilor neuronale subiacente și le modifică activitatea“, potrivit lui Marc Palaus, doctor al Universității Oberta, citat de www.sciencedaily.com.

Experiența jocului a fost măsurată la fiecare sesiune de training utilizând scala Likert, categoriile incluse fiind motivația (dorința de a juca) dinainte de a începe activitatea propriu-zisă, distracția (dacă s-au bucurat în timpul jocului) și frustrarea (lipsa de satisfacție în timpul jocului) după ce s-au jucat și înainte de stimularea magnetică transcraniană.

„Cei pasionați de jocuri video înainte de perioada adolescenței și care ulterior nu au mai avut această activitate au înregistrat scoruri mai bune la sarcinile care implică memoria, sarcini ce presupun păstrarea și utilizarea informației pentru a obține rezultate“, a precizat dr. Palaus, citat de www.uoc.edu.

Jocurile video presupun folosirea intensă a resurselor cerebrale

În cadrul studiului, s-a făcut o comparație între cei care nu se jucaseră în perioada copilăriei și cei care aveau experiență în acest sens. S-a observat, astfel, că cei care nu avuseseră experiența jocurilor video în copilărie aveau o memorie mai slabă decât persoanele din cealaltă categorie. În timpul studiului, cei care obișnuiau să joace în mod regulat în copilărie au avut rezultate mai bune încă de la începutul testării în procesarea obiectelor 3D, deși aceste diferențe au fost reduse după perioada de training în jocuri video, atunci când ambele grupuri au arătat niveluri similare la acest capitol.

Studiul a avut ca obiectiv inițial testarea ipotezei conform căreia combinația dintre jocurile video și stimularea magnetică transcraniană poate îmbunătăți performanța cognitivă, însă aceasta nu a fost confirmată, având în vedere natura experimentală a parametrilor acestui tip de stimulare. Mai departe, cercetătorii s-au orientat către obținerea unor schimbări de durată. „În mod normal, efectele acestei stimulări pot dura de la milisecunde la zeci de minute. Noi am vrut să obținem o performanță îmbunătățită a anumitor funcții ale creierului care să dureze mai mult decât atât“, a precizat dr. Marc Palaus, citat de www.uoc.edu.

Deoarece nu s-au înregistrat efecte ale stimulării magnetice transcraniene asupra performanțelor cognitive, cercetătorii au explorat alte variabile. Astfel, s-a observat faptul că experiența timpurie privind jocurile video a contribuit la îmbunătățirea unor funcții cognitive. Mai exact, participanții din această categorie au înregistrat rezultate mai bune în ceea ce privește memoria de lucru. Aceasta a fost o observație surprinzătoare, având în vedere că abilitățile dobândite în jocurile video și transferul lor către memoria de lucru au fost studiate destul de puțin de specialiști, arată www.frontiersin.org.

Jocurile video stimulează dorința de a deveni mai performanți

Abilitățile transferabile descoperite în ambele grupuri, și cel cu experiență în jocuri video, și cel fără experiență, alături de efectele observate doar la cei cu experiență timpurie în ceea ce privește jocurile video, au conturat observația conform căreia jocurile video pot avea un impact pe termen lung asupra funcțiilor cognitive. Însă, având în vedere numărul redus de participanți la studiu, aceste rezultate trebuie interpretate ca fiind exploratorii, arată sursa anterior citată.

Ceea ce toate jocurile video au în comun este faptul că ele motivează jucătorii să devină mai buni, pe măsură ce nivelul de dificultate crește. „Acest fapt presupune folosirea constantă și intensă a resurselor cerebrale. Jocurile video sunt rețeta perfectă pentru consolidarea abilităților cognitive, chiar fără să ne dăm seama de acest lucru“, arată dr. Palaus, citat de www.uoc.edu.

Învățarea și memoria, dezvoltate prin jocurile video

Un alt studiu, realizat în 2017, a confirmat o ipoteză similară, concluzionând că zonele din creier responsabile de învățare și memorie sunt mai active la cei ce joacă jocuri video. Studiul a fost realizat de Sabrina Schenk, Robert K. Lech, Boris Suchan (Ruhr-University Bochum din Germania) și a fost publicat în revista Behavioural Brain Research.

La acest studiu au participat 17 persoane cu experiență în jocuri video și 17 persoane fără o astfel de experiență sau care jucau fără o anumită frecvență. Jocul predicției meteorologice a fost folosit pentru a observa flexibilitatea cognitivă a participanților și a folosirii semnalelor feedback ale creierului de către aceștia.

Participanții trebuiau să se uite la trei cartonașe cu diferite modele și apoi să prezică vremea. Ei erau întrebați dacă va fi soare sau dacă va ploua și apoi li se spunea imediat dacă răspunsul lor este sau nu corect. Fiecare cartonaș indica vremea doar parțial, astfel că răspunsul corect era determinat de combinația dintre ele.  

Participanții au realizat acest test de mai multe ori, cu diferite combinații de cartonașe, astfel că, primind feedback, au învățat ce combinație de cartonașe era potrivită pentru fiecare condiție meteorologică. După testare, participanții au completat un chestionar menit a măsura cât de mult au reținut din combinațiile de cartonașe.

Efectele jocurilor video asupra hipocampusului

Cercetătorii au descoperit că cei obișnuiți cu jocurile video au avut rezultate mult mai bune la această testare decât cei care nu obișnuiesc să se joace jocuri video, arată www.medicalnewstoday.com. Și analiza chestionarelor a indicat faptul că gamerii au reținut mai multe informații din combinațiile de cartonașe și informațiile asociate referitoare la condițiile meteo.

La sfârșitul acestui joc, cercetătorii au folosit un RMN pentru a analiza activitatea cerebrală a participanților. S-a observat că ambele categorii de participanți aveau același nivel de activitate în zonele creierului asociate cu atenția, funcțiile executive și în anumite zone responsabile de memorie.

Însă RMN-ul a arătat și diferențe mari între cele două categorii. De exemplu, s-a înregistrat o activitate mai mare a hipocampusului și a altor zone din creier asociate cu memoria semantică, reprezentarea vizuală și controlul cognitiv, la cei din categoria gamerilor.

„Credem că jocurile video antrenează anumite părți ale creierului, cum ar fi hipocampusul. Studiul nostru arată că gamerii pot analiza mai rapid o situație, pot să clasifice faptele și să genereze noi informații, în special în situații dominate de incertitudine“, arată Sabrina Schenk, autorul principal al studiului, citată de www.medicalnewstoday.com.

Articole recomandate
ŞTIRI MEDICALEStudii clinice

STUDIU: Carnea poate îmbunătăți sănătatea mentală, iar regimul vegan sau vegeterian poate provoca depresie

1 Minute
Un studiu recent despre alimentație a scos la iveală faptul că hrana vegetariană sau vegană ar putea cauza depresie, în…
ŞTIRI MEDICALEStudii clinice

STUDIU: Vaccinul anti-HPV poate reduce cu până la 87% rata cancerului de col uterin

1 Minute
Cancerul de col uterin este o problemă medicală care afectează milioane de femei din întreaga lume. Un studiu recent, realizat…
ŞTIRI MEDICALEStudii clinice

STUDIU: O proteină din celulele corpului uman ar putea asigura protecție împotriva virusurilor gripale de tip A

1 Minute
Oamenii de știință caută permanent metode pentru tratamentul bolilor infecțioase. Specifică sezonului rece, gripa afectează milioane de oameni de pe…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *